Bancul Zilei

 Este miercuri și am zis să vă înveselesc puțin cu un banc. Așadar :

Soţia se trezeşte dimineaţa transpirată toată şi, printre gemete, îi relatează soţului:

– Am avut un vis. Un nubian stătea lângă patul nostru şi ne făcea vânt cu o frunză de palmier. Aşa de bine era, că am avut un triplu orgasm...

Soţul iese vijelie din casă, cumpăra un evantai mare de la magazin, apoi caută pe stradă un negru mare, la care îi dă 100 de lei, şi îl aduce în dormitor. Îi pune evantaiul în braţe şi se pune pe treabă cu soţia lui.

Negrul dă din greu la evantai, dar tipa nu ajunge defel la orgasm, aşa că îl roagă pe soţ să schimbe puţin rolurile cu negrul. 

După câteva minute, femeia începe să urle de plăcere.

Soţul se apropie de negru şi îi şopteşte la ureche:

– Ai văzut, băi fraiere, cum se ţine evantaiul?

O zi frumoasă să aveți în continuare ! 

Ajută-mă să nu dispar - Petronela Rotar (mini recenzie)

Pe Petronela Rotar o urmăresc pe Facebook și-mi place tare mult, de aceea am decis că trebuie să văd cum scrie.

Ajută-mă să nu dispar mi-a plăcut! Este o carte care se citește repede, oricât ai dori să o lași pe mai târziu, nu poți! Scrierea este lejeră, sinceră, dar și dureroasă. Recunosc că la unele pasaje mi-au dat lacrimile.🙈

Mira are o poveste tristă, ea este personajul princpal, la vârsta de 6 ani își pierde părinții în incendiu, de atunci și până la vârsta de 18 ani locuiește la o mătușă, unde este abuzată sexual de soțul acesteia. Se pare că necazurile ei continuă deoarece se îndrăgostește de persoane nepotrivite.
 La o petrecere organizată de firma la care lucra îl întâlnește pe Savin și se îndrăgostește de el, au o relație, ea descoperă cum e să fie iubită.

Savin e căsătorit și are și un copil, iar mai târziu e pus să aleagă, bineînțeles că alege familia, despărțindu-se de Mira. Mi-au plăcut mesajele pe care și le trimiteau. Mai jos las ultimul mesaj trimis de Mira câtre Savin:

”Am pojghițe foarte fine pe răni. Am cruste abia formate, prea ușor de zgănâiat, iar de sub ele țâșnește sânge ori de câte ori le râcâi, oricât de ușor. Îmi imaginez că nu mi-ai trimis mesajul ce faci întâmplător. Că te-ai gândit înainte.Ce faci e neutru. O întrebare deschisă. Ca rănile mele. E bățul prin gard. Zilele mele atunci când nu mă întrebi ce fac și nu îmi spui că te gândești la mine curg egal. Telefonul stă încărcat cu zilele. Reușesc să te uit, în sensul că nu te aștept. Îmi trăiesc zilele cu senzația că am pierdut ceva esențial, cu tristețea resemnată a femeii singure. Peste răni se așterne o crustă fragilă. Cum viața mă aruncă în vâltori zi de zi mă iau la trântă cu ele și nu mă gândesc ce departe ețti și cât de singură sunt. Apoi mă întrebi ce fac. Și se deschide brusc ușa încăperii cu apă și șuvoiul năvălește peste mine. Mă îneacă. Îmi ia zile multe apoi să refac pojghița. Iar până reușesc rănile supurează. Ăsta e bățul de care îți vorbeam, bățul care zgârie rana. Ți bărbatul pe care îl iubesc eu nu mi-ar face asta.”

Nu am înțeles-o pe Mira de ce a ales să stea în aceste relații, dar probabil dacă nu treci prin așa ceva îți e greu să întelegi. Apoi s-a îndrăgostit de Ștefan, tot căsătorit. Mie nu mi-a plăcut deloc de el. Un arogant, egoist, un oportunist aș putea spune.

Toți erau nefericiți în căsniciile lor, iar modul cum le numeau pe soțiile înșelate nu mi-a plăcut deloc. Când o căsnicie scârție nu există un singur vinovat, scârție din vina amândurora.

Nu mi-a plăcut nici finalul prea mult, aș fi vrut să fie altfel. Mă gândeam că Mira va fi și ea fericită , merita să fie prin câte trecuse....

Recomand această carte!

Inimă nebună

Mai am momente când încerc să sciu poezii. Nu-mi reușește cam niciodată, dar una dintre poezii a fost publicată în revista ”Cronica Studentului” nr.46.

Mai jos aveți link-ul unde o puteți citi.

Nu știu dacă o să vă placă, îmi puteți lăsa o părere în comentarii!

Cronica Studentului

O zi frumoasă vă doresc!