Nu am citit volumul în care Helen este arestată și nu știu care a fost rolul lui Joanne Sanderson în arestarea ei, dar în acest volum Helen se reîntoarce și este la conducerea echipei care în trecut o vânaseră și arestaseră. Este neîncrezătoare, furioasă și nesăbuită. Deși personajul Helen Grace este unul puternic, are momente de slăbiciune, este vulnerabilă și se luptă cu proprii ei demoni, este umană. De multe ori a fost nevoită să o ia de la început, iar în acest volum asta face. Charlie Brooks rămâne prietena ei și se pare că e singura constantă din viața ei.
Acțiunea se petrece într-o singură zi, fiind foarte alertă ca într-un film de acțiune și nu avem de a face cu un criminal în serie ca în celelalte volume.
În Southampton, o pereche de criminli sunt în libertate și comit crime fără remușcare și apoi dispar fără urmă. O femeie este ucisă cu brutalitate pe un drum părăsit de țară, un farmacist, o profesoară și numărul victimelor crește mereu la fel și frustrarea lui Helen și a echipei ei, deoarece mereu ajung la locul faptei prea târziu. Nu au niciun indiciu despre criminali și uneori aleargă pe piste greșite.
Până la finalul zilei aflăm cine este criminalul și care era planul lui, dar deja numărul victimelor era mare și printre ele se numără și Joanne care dorind să-i recâștige încrederea lui Helen pleacă singură și neînarmată în urmărirea criminalilor.
M.J. Arlidge evidențiază în acest roman cum lipsa iubirii, umilințele primite constant și izolarea de societate te poate transforma într-un criminal.
”Rănile pe care ți le fac cei de-un sânge cu tine dor cel mai tare”
Mi-a plăcut acest roman. Se citește ușor și repede.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu