Pagini

joi, 30 noiembrie 2023

Brâncuși: O Incursiune în Universalitatea Formelor Pure

 ”Încă nu am avut, până astăzi, niciun fel de artă...

Arta de-abia acum începe!” Constantin Brâncuși

Expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale se deschide ca o poartă către lumea remarcabilă a sculptorului Constantin Brâncuși, un artist care a reușit să creeze forme pure, atingând o dimensiune superioară a expresiei artistice. Într-un efort colaborativ remarcabil, expoziția aduce împreună opere excepționale din colecțiile prestigioase ale Muzeului Național de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, alături de contribuții din colecții particulare.

Cine a fost Brâncuși?

Născut în 1876 pe 19 februarie într-un sat românesc din județul Gorj - Hobița, Constantin Brâncuși a devenit un gigant al artei moderne, cu un impact profund asupra sculpturii și a conceptualizării formei artistice. Pornind de la rădăcinile sale rurale, Brâncuși și-a dezvoltat pasiunea pentru sculptură încă din copilărie. În iernile aspre de altădată îi plăcea să modeleze, în zăpada densă și strălucitoare, forme inspirate de imaginația sa bogată de copil. Cu toate că a început în București, dorința de a-și extinde orizonturile artistice l-a adus la Paris (1904-1905) în căutarea unui teren propice pentru a-și manifesta genialitatea.

Opera sa - Forme Pure

Expoziția ilustrează magistral felul în care Brâncuși a reușit să simplifice formele și să evidențieze doar aspectele cele mai importante ale operei sale, eliminând orice elemente care ar fi putut să distragă atenția sau să adauge complexitate inutilă. Operele sale celebre, precum "Le Baiser" (Sărutul) și "L'Oiseau dans l'espace" (Pasărea în spațiu), sunt puncte culminante ale geniului său artistic.

Sărutul este o reprezentare esențială a iubirii, unde formele umane se contopesc într-un dans subtil al liniei și al volumului. Prin eliminarea detaliilor inutile, Brâncuși ajunge la o formă pură, universală, care transcende timpul și spațiul. ”Sărutul seamănă cu o declarație de independență față de Rodin din toate punctele de vedere”, consideră Sidney Geist în cartea sa dedicată celei mai lungi serii din creația lui Brâncuși. Sculptat în piatră în 1907, Sărutul marchează, alături de Cumințenia pământului, decizia radicală a sculptorului de a practica cioplirea fără a trece prin modelaj. Prezentat în 1910 la expoziția societății ”Tinerimea artistică” din București sub titlul Fragment de capitel, Sărutul va fi folosit ca element arhitectural pe care artistul îl va integra în Coloana Sărutului și Poarta Sărutului, instalată la Târgul Jiu (1938). Începând cu anii 1920, Brâncuși desenează acest motiv în coresondența lui de dragoste, folosindu-l ca pe o a doua semnătură.

foto din arhiva personală

foto din arhiva personală

În 1924 participă cu Sărutul, Măiastra, Domnișoara Pogany, O muză și 12 fotografii la prima expoziție de artă contemporană din țară, organizată de revista de avangardă românească Contimporanul, care îi va consacra un nr special în 1925.

Foto credit: Gabi Rădoi, colaj realizat cu PhotoRetrica

"Pasărea în spațiu" explorează dimensiunea mișcării și a libertății. Sculptura abstractă a unei păsări în zbor exprimă o grație uluitoare și o energie vitală, demonstrând ilustrând priceperea sa în arta echilibrului și a formei.

Colaj realizat cu PhotoRetrica

Măiastra este prima sculptură pe tema Păsărilor, pe care Brâncuși o va dezvolta timp de treizeci de ani și care va alimenta o îndelungă și bogată serie. Pasărea miraculoasă ce se transformă în prințesă, din poveștile populare românești, este reprezentată de Brâncuși cu pieptul umflat, din care iese cântecul care farmecă și care-i justifică numele.
Șlefuind această Pasăre, artistul ajunge la o formă alungită, asemănătoare unei navete spațiale, țintuită la sol printr-un minuscul punct de contact, într-o tensiune maximă, gata în orice moment să se desprindă de pământ. Rezultat al unei îndelungi munci de simplificare, care a dat naștere la peste 30 de versiuni, ea a intrat în imaginarul publicului cu titlul de Pasărea în văzduh.
Noutatea acestei forme a stărnit dezbaterea care a animat procesul deschis de Brâncuși împotriva autorităților vamale americane în 1926, când opera trebuia inclusă în expoziția sa personală de la Galeria Brummer din New York. În 1928 câștigă procesul cu biroul vamal american, marcând victoria artei moderne.

foto din arhiva personală

Mi-a plăcut foarte mult cum este prezentată opera lui Brâncuși. Opera lui Brâncuși este sublimată într-un mod extraordinar prin alegerea fundalului negru și iluminarea atentă a reflectoarelor, care se concentrează doar asupra operelor de artă. Fondul întunecat oferă un cadru perfect pentru a evidenția sculpturile și captează atenția privitorului, creând un contrast puternic și oferind o experiență vizuală cu adevărat remarcabilă. Reflectoarele aduc în prim-plan detaliile subtile ale lucrărilor, lăsând umbrele și luminile să danseze pe suprafețele lor, dezvăluind profunzimea și complexitatea sculpturilor lui Brâncuși într-un mod extraordinar. Acest aranjament vizual subliniază cu eleganță geniul artistului și contribuția sa la lumea artei moderne.

Expoziția este și o șansă unică de a vedea lucrările lui Brâncuși pe viu, în forma lor pură, și nu prin intermediul dispozitivelor digitale personale și poate fi vizitată până pe 28.01.2024.

Mai multe fotografii de la expoziție puteți vedea în albumul meu de pe Facebook.

Mulțumiri Art Encounters

Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc organizatorilor Art Encounters pentru generozitatea de a ne oferi oportunitatea de a explora această expoziție fascinantă. Invitațiile primite nu doar că ne-au deschis ușile către universul artistic al lui Brâncuși, dar ne-au oferit șansa de a înțelege mai bine influența și contribuția sa la evoluția artei.

Foto realizată de Gabi Rădoi - o parte din bloggerii olteni
din ASBO

În concluzie, expoziția "Brâncuși: surse românești și perspective universale" nu doar sărbătorește moștenirea acestui maestru al formelor pure, ci și ne invită să explorăm și să înțelegem profunzimea și universalitatea operei sale, o călătorie captivantă în lumea sculpturii moderne.

foto din arhiva personală

Pe curând!

6 comentarii:

  1. Am vazut si pe FB minunata excursia ta pe urmele marelui Brâncusi 😍 velebre sunt vorbele lui: "Eu n-am cerut să fiu român. Am avut noroc" ❤️
    Am vizitat atelierul din Paris. Si Cenzrul Pompidou. Doar atat... Mereu mi am propus sa vin la Tg. Jiu dar inca nu am ajuns.
    Multumim pentru plimbare, Mihaela draga 🤗

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu drag! A fost adusă la Timișoara și exponatele de la Paris si nu numai. Am fost si la Târgu Jiu in 2017.
      O săptămână ușoară să ai! Te pup

      Ștergere
  2. Anul asta am ajuns si noi la Tg. Jiu. Greu de descris in cuvinte ceea ce am simtit acolo. Insa am avut totusi impresia ca nu este oglindita opera lui cum s-ar cuveni.
    Multumesc pentru postare, draga Mihaela! Pupici! ❤️😘

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu am fost in 2017 si mi-a plăcut! Era curat si era foarte bine pazit parcul! Vu drag, Suzana! Zi frumoasă să ai. Pupici

      Ștergere
  3. Ce frumos!! Iti multumesc ca ai impartit cu noi poze, asa am avut ocazia sa ne bucuram macar asa virtual de tot. Daca nu ma inseala memoria (pentru ca au trecut ani de atunci) este ceva si inspre Ramnicu Valcea - ceva muzeu. Nu mai stiu exact ce si cum, pentru ca asta a fost prin clasa a treia, dar am trecut in drum spre Valea oltului si s-a facut mentiunea aceasta ca ar fi muzeu, poate si ceva exponate...

    Dar mi-a placut tare mult opera lui. Uneori am folosit simbolul coloanei infinitului pentru a crea/ decora rame diverse...

    Te pup!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu drag! Nu știu dacă este ceva in spre Râmnicu Vâlcea, eu nu am auzit! Poți vizita muzeul din Timișoara si virtual....dar nu cred că poti vizita si opera lui Brâncuși .
      Te pup, Rux.

      Ștergere