La noi, la români, și nu numai, când te gândești la sărbătoarea de Paște îți vine în minte imediat imaginea ouălor roșii. Încă de când ne putem aminti, aceste ouă vopsite cu migală și încărcate de semnificație spirituală au fost nelipsite de pe masa pascală, alături de cozonac, pască și miel. Printre cele mai frumoase obiceiuri românești legate de marea sărbătoare a Învierii Domnului se numără, evident încondeiatul ouălor. Ouăle încomdeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specific românescă. Ceea ce nu înseamnă că nu au acest obicei și alte popoare. Să nu uităm că istoricii atrag atenția că vopsitul ouălor vine din Persia, din vremuri imemoriale, iar primul ou vopsit de care se știe este Oul de struț punic, din secolul IV-III î.Hr., descoperit în Cartagina.
.JPG)
În Iran și azi se vopsesc ouă cu prilejul sărbătorii venirii
primăverii și a noului an iranian – Nowruz. Obiceiul vopsirii ouălor este
întâlnit și la chinezi, cu 2.000 de ani înainte de nașterea lui Iisus Hristos.
Pe atunci, ouăle erau oferite-n dar, fiind considerate simbol al echilibrului,
creației, fecundității, al vieții și al reînnoirii naturii.
În creștinism, însă, oul vopsit a primit altă valoare. Una
dintre legende spune că, Pe când Iisus era chinuit, Maica Domnului ar fi pus un
coș cu ouă sub crucea pe care Fiul ei era răstignit. Sângele Mântuitorului,
simbol al vieții, a curs peste ouăle din coș și le-a înroșit. De aceea,
prezența ouălor la masa de Paște amintește de jertfa Mântuitorului, de sângele
vărsat și de bucuria Învierii.
De câțiva ani nu mai folosesc vopseaua din comerț pentru
vopsirea ouălor, le vopsesc cel mai adesea cu foi de ceapă, albă sau roșie, sau
combinate, și mai pun, când am timp, câte o frunză de pătrunjel sau altă plantă
și învelesc ouăle în dres și le fierb puțin în vopseaua naturală, astfel ies
vopsite cu formă de frunze.
Cum prepar ”vopseaua” din foi de ceapă? Simplu! Strâng
frunzele de la aproximativ 20 de cepe, le pun în apă rece și le fierb pentru
aproximativ 30 minute sau mai puțin, opresc focul, acopăr vasul în care le-am
fiert și apoi, când s-au mai răcit puțin, strecor lichidul format și adaug 2-3
linguri de oțet. Am uitat să specific câtă apă adaug…1,5 -2 litri.
.jpg)
După ce fierb ouăle le adaug în lichidul rezultat, uneori le
fierb direct în lichidul format, rezultatul întotdeauna este mulțumitor.
Tu cu ce vopsești ouăle?
Pe curând!💝
***poze din arhiva personală
Imiamintesc cand eram mica de perioada dinainte de Paste.. abia asteptam sa aduca vopseaua cu iepuras peea (Galus? sau ceva de gen, oricum). Mi se parea fantastic sa facem oua de colorate, pe langa cele rosii, traditionale (si da, stiam acea legenda despre cosul cu oua).
RăspundețiȘtergereNici nu mai stiu cand am renuntat la vopsea (oricum si in copilarie vopseam oua si cu coji de ceapa, atunci cand aveam, uneori cu frunzulite - la bunici in Ardeal erau mereu asa - alteori mai picuram si ceara - cred ca iti amintesti ca in vremurile acelea aveam lumanari prin casa, mai ales in perioada cand se intrerupea lumina, ba aveam chiar si lampa :D).
In ultima vreme in coji de rosii am vopsit, dar Tati a folosit si ceai, vin chiar, sfecla rosie, varza rosie... fructe de padure parca.. Nu mai stiu.
Eu am facut hainute din bumbac rosu (anul acesta am facut si oua amigurumi, dar asta e alta „mancare de peste”) pentru ca un ou fiert proaspat este si mai bun si mai sanatos si hainuta rosie e un simbol. Dar daca ar fi sa vopsesc tot pe natural as merge :).
Pupici!!
ps: ti-au iesit tare frumoase! :)
Hristos a Inviat!
RăspundețiȘtergereFoarte frumoase oualele vopsite natural. Anii trecuti si eu am vopsit oualele in mod natural, insa anul acesta, fiind pe repede inainte, am apelat la vopseaua traditionala. Fiind nepoteii la noi, in toata acea agitatie, sambata dimineata mi-am dat seama ca uitasem cu desavarsire de vopsitul oualelor.😂😂
Așa le-am vopsit de când mă știu, in copilărie era sarcina mea să caut frunzulițele. Apoi le legam împreună cu tata (el era părintele cu răbdarea) și le vopsea întotdeauna în coji de ceapă albă.
RăspundețiȘtergere