Vreau să-ți povestesc despre o mică surpriză verde care a ajuns la mine din partea soacrei mele. Nu știu cum e la tine, dar când primesc o plantă nouă mă entuziasmez de fiecare dată, mai ales dacă e un cactus! Ador să am grijă de ei, am deja o mică colecție de cactuși, fiecare cu personalitatea lui. Așa că atunci când am primit acest Aporocactus flagelliformis, am fost imediat curioasă să-l descopăr. E cunoscut și sub numele de „Cactus coada șobolanului” – nu e cel mai fermecător nume, dar sincer, mi se pare că are un farmec aparte.
La prima vedere, m-a surprins cu tulpinile lui lungi, subțiri care atârnau pe lângă vas. Nu părea cactusul tipic, cu forme rotunde și țepi ascuțiți, ci mai degrabă o plantă care și-ar găsi locul undeva atârnând, cu un aer boem. Acum, trebuie să recunosc că habar n-aveam prea multe despre el. Știam că e un cactus și că, prin definiție, ar trebui să fie o plantă ”rezistentă”. Am aflat rapid că vine din Mexic și că acolo, în mediul său natural, se agață de copaci și stânci, crescând în semi-umbră. Mi s-a părut fascinant cum o plantă din deșert poate să fie atât de adaptabilă.
Deși la început l-am pus pe pervaz, aproape de fereastră, l-am mutat rapid într-un colț mai retras, ca să-i fie bine. Se pare că, spre deosebire de verișorii lui mai ”arși de soare”, cactusul ăsta preferă locurile mai răcoroase și cu lumină indirectă.
Fiind obișnuită cu cactușii, știam că nu trebuie să-l ud prea des. Îl ud cam o dată la 2-3 săptămâni, dar mereu mă asigur că pământul e complet uscat între udări. Îți pot spune că este destul de tolerant și nu se supără dacă îl mai neglijezi puțin. Ba chiar, dacă îi găsești un loc cu lumină indirectă, se va simți excelent.
În primăvară și vară, mi-a răsplătit grija cu flori roz aprins care se deschid și durează câteva zile – o bucurie pentru ochi! E genul de cactus care îți oferă mici surprize și, sincer, m-a cucerit complet.
Ah, și nu te teme, nu are ace ascuțite, așa că nu riști să te înțepi când îl manevrezi. Eu îl țin într-un ghiveci suspendat, unde tulpinile lui curg grațios și dau viață colțului meu de verdeață.
Dacă ești la fel de pasionată de cactuși ca mine, îți recomand să adaugi un Aporocactus flagelliformis în colecția ta. Sunt sigură că te va încânta și pe tine cu frumusețea și personalitatea lui unică.
Pe curând!💮
Eu am un astfel de cactus, dar cu floarea roșie, am căutat acum pe net cu denumirea aflată de la tine și am văzut că și al meu e din aceeași specie. Îi spuneam „șerpișori”, deși știam că nu e tocmai denumirea lui corectă. Îmi plac florile, dar nu sunt atât de pasionată să le caut denumirile sau specificațiile de creștere. E ceva ciudat, de parcă al meu creier refuză să înregistreze astfel de informații altfel decât din discuții întâmplătoare cu persoanele din jurul meu sau dintr-un astfel de articol pe bloguri. Eu iarna l-am ținut și afară, nu direct ci pe o verandă de sticlă, închisă dar fără căldură. A rezistat mai mulți ani acolo. Vara îl scot afară, dar așa cum spuneai și tu, undeva la umbră. De udat, vara chiar l-am udat și mai des, chiar și de două ori pe săptămână. Nu a avut nimic.
RăspundețiȘtergereCe floare frumoasa! Wow... foarte wow! Nu am vazut niciodata un cactus coada d șobolan inflorit! Il ingrijesti bine, ii place la tine 🤗🫶🏻
RăspundețiȘtergereUn weekend placut! 😘
Ce floare superba! Parca aduce cu cea de craciunita cumva!
RăspundețiȘtergereFloarea dureaza mai mult?
Sa te bucuri de colectie, draga Mihaela! Mai ales ca ai unde sa ii pui.
Pupici si weekend placut in continuare!❤️😘
Am avut si noi la un moment dat un cactus care atarna, dar nu stiu daca era ca acesta... pentru ca imi amintesc ca mi-a lasat la un moment dat un rand de tepi pe toata laterala mainii :))). Si clar nu a facut vreo floare.
RăspundețiȘtergereDe fapt un singur cactus a inflorit si acela o singura data, culmea, in ziua cand era Ralu la operatie :O.
Pupici cu drag :)
Superbă floare are! 😍
RăspundețiȘtergereAm avut și "șerpișori" din aceștia - erau mulți, frumoși, lungi... dar s-au dus. Rând pe rând s-au dus toți cactușii pe care i-am avut și nu prea înțeleg de ce pentru că nu făceam nimic în plus sau in minus în ceea ce-i privește. La doi știu că li s-a pus prea multă apă și prea des (deh, a fost o vreme când lipseam de lângă ei perioade mai lungi). Mai am câțiva acum, "pui" desprinși de pe cactuși care s-au dus. Alții nu mai vreau pentru că prea îmi plac și nu-mi place să-i văd murind.
Șerpișorii mei nu au făcut flori...
Să le fie bine in continuare! 🍀
Pupici! 💗
Am avut și din acesta, dar a dispărut. La propriu, cu ghiveci cu tot. Era foarte mare și făcea sute de flori tot anul. Nu i-am știut denumirea, căutând cactușii am găsit atât de mulți care mi se păreau identici dar aveau denumiri diferite, încât m-am pierdut.
RăspundețiȘtergere