Domnișoara Pogany: Capodopera lui Constantin Brâncuși

 Într-o călătorie recentă la Târgu Jiu, orașul natal al marelui sculptor Constantin Brâncuși, am avut ocazia să explorez moștenirea artistică pe care acesta a lăsat-o în urmă. Printre suvenirurile prețioase aduse din Târgu Jiu se numără o replică a faimoasei sculpturi „Domnișoara Pogany”, care va fi subiectul acestui articol.

Anul trecut, împreună cu bloggerii din asociația ASBO, am vizitat impresionanta Expoziție Brâncuși: surse românești și perspective universale, unde am văzut faimoasa sculptură Dra Pogany, dar și alte opere excepționale din colecțiile prestigioase ale Muzeului Național de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, alături de contribuții din colecții particulare.

Cine a fost Constantin Brâncuși?

Constantin Brâncuși (1876-1957) este unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX, cunoscut pentru abordarea sa revoluționară a formelor și materialelor. După ce a plecat din România în 1904 pentru a studia și a lucra la Paris, Brâncuși a devenit o figură centrală în mișcarea artistică modernistă.

Între 1909 și 1912, Brâncuși sculptează busturi de femei de ale căror trăsături se detașează, dornic să pătrundă profunzimea ființei, esența chipului feminin. Dacă în 1909 sculpta într-o piatră poroasă o Danaidă cu trăsăturile schițate vag și cu gâtul abia sugerat, patru ani mai târziu el renunță la conturul inferior al ochilor, la globul ocular bombat, și prelungește mult pliul pleoapelor pe care îl accentuează într-o continuitate armonioaă cu nasul trasat cu finețe. Capul rotunjit, realizat în bronz patinat, se strecoară în seria unei alte tematici: Dra Pogany, ”madonă a timpurilor moderne”, operă emblematică la care va lucra mai bine de douăzeci de ani în căutarea misterului chipului feminin.

În aceași perioadă, pornind de la un model – baroneasa Renee-Irana Frachon – artistul sculptează Muza adormită, strălucit exemplu de metamorfoză a chipului, ajungând prin reducerea trăsăturilor de la bustul clasic la o operă complexă care exaltă frumusețea și armonia chipului feminin, calmul unei figuri în stare de repaus.

Sculptura Dra Pogany

Domnișoara Pogany (Mademoiselle Pogany) a fost creată pentru prima dată în 1912 și reprezintă un portret stilizat al lui Margit Pogany, o pictoriță maghiară care a fost prietenă și model pentru Brâncuși. Prima versiune a sculpturii a fost realizată în marmură albă, iar în anii următori Brâncuși a creat și versiuni din bronz și ghips, fiecare dintre acestea evoluând spre o stilizare și esențializare mai accentuată a formelor.

Fiecare versiune a Domnișoarei Pogany reflectă cercetările continue ale artistului în ceea ce privește forma și esența umană. Prima versiune din 1912 este mai realistă, în timp ce variantele ulterioare prezintă o simplificare progresivă, culminând în forme abstracte care surprind esența spirituală a subiectului.

Domnișoara Pogany este recunoscută pentru forma sa ovală a capului, ochii migdalați și trăsăturile simplificate. Aceste caracteristici reflectă interesul lui Brâncuși pentru reducerea formelor la esența lor, eliminând detaliile inutile pentru a obține o reprezentare pură și spiritualizată.

Primele versiuni ale sculpturii au fost realizate în marmură, urmate de variante în bronz și ghips. Fiecare material contribuie la expresivitatea lucrării, adăugându-i o dimensiune unică.

Critici și Aprecieri

La momentul creației sale, Domnișoara Pogany a provocat controverse și a fost întâmpinată cu critici mixte. Unii critici conservatori au considerat sculptura prea abstractă și dificil de înțeles. Cu toate acestea, odată ce publicul și criticii au început să aprecieze modernismul, percepția asupra lucrării s-a schimbat semnificativ.

Suvenirul meu

Inițial, lucrarea a fost considerată de unii prea departe de reprezentarea realistă și convențională a portretelor. Însă, mulți critici moderni au lăudat Domnișoara Pogany pentru inovația și viziunea sa artistică, subliniind contribuția lui Brâncuși la redefinirea sculpturii moderne.

În prezent, Domnișoara Pogany este considerată una dintre capodoperele lui Brâncuși și un simbol al sculpturii moderne. Lucrarea este admirată pentru eleganța și puritatea formelor sale, fiind un exemplu emblematic al abordării minimaliste a artistului.

Sculptura a fost expusă în numeroase galerii și muzee din întreaga lume, inclusiv în celebrul Muzeu de Artă Modernă din New York (MoMA) și Centrul Pompidou din Paris. De asemenea, a fost inclusă în multe expoziții retrospective dedicate lui Brâncuși, contribuind la consolidarea reputației sale internaționale.

Domnișoara Pogany este mai mult decât o simplă sculptură; este o manifestare a filosofiei artistice a lui Brâncuși, care a căutat mereu să surprindă esența lucrurilor prin forme pure și simplificate. Aceasta sculptură rămâne un punct de referință în istoria artei moderne și un exemplu strălucit al geniului creativ al lui Brâncuși.

Dra Podany și Omulețul meu cu inima în brațe

Vizita mea la Târgu Jiu și suvenirul special pe care l-am adus cu mine – o replică a Domnișoarei Pogany – mi-au oferit o oportunitate de a reflecta asupra moștenirii lui Brâncuși și a impactului său profund asupra artei moderne. Domnișoara Pogany rămâne o lucrare emblematică, care continuă să inspire și să provoace admirație în rândul iubitorilor de artă din întreaga lume. Suvenirul meu are o înălțime de 19 cm și a costat 180 ron.

Surse online despre Brâncuși:

• Website-ul oficial al Muzeului de Artă Modernă (MoMA)
• Website-ul Centrului Pompidou.
• Centru Național de informare și Promovare
• Centrul Constantin Brâncuși

Citate despre „Domnișoara Pogany”:

"Nu am vrut să reprezint o domnișoară. Am vrut să exprim esența unei femei."

- Constantin Brâncuși despre propria sa lucrare

"Domnișoara Pogany este una dintre lucrările prin care Brâncuși a arătat lumii cum poate fi redefinită sculptura. Ea nu este doar un portret, ci o reîntoarcere la formele esențiale, la spiritul uman."

- Sidney Geist, istoric de artă și expert în arta lui Brâncuși

"Brâncuși a redus portretul la esență. Prin Domnișoara Pogany, el a transformat figura umană într-o operă de artă pură, eliberată de orice detaliu inutil."

- Jean Arp, sculptor și pictor avangardist

"Prin Domnișoara Pogany, Brâncuși a atins o nouă dimensiune a sculpturii moderne. El a capturat nu doar imaginea, ci și spiritul unei persoane, într-o manieră inconfundabilă."

- William Rubin, director al Departamentului de Pictură și Sculptură de la MoMA

"Domnișoara Pogany este un exemplu perfect al modului în care Brâncuși a revoluționat portretul sculptural. În loc să se concentreze pe trăsăturile fizice, el a explorat formele abstracte și simbolice, creând astfel o conexiune profundă cu esența subiectului."

- John Golding, critic de artă și profesor

"Brâncuși m-a văzut nu așa cum sunt fizic, ci așa cum mă simțeam în interior. Sculptura sa a reușit să surprindă ceva ce nici eu nu știam că există în mine."

- Margit Pogany, modelul care a inspirat sculptura

Înscriu această postare în tabelul cu Citate favorite, găzduit de Suzana.

Pe curând!💝

***Sursa fotografiilor: arhiva personală

Brâncuși: O Incursiune în Universalitatea Formelor Pure

 ”Încă nu am avut, până astăzi, niciun fel de artă...

Arta de-abia acum începe!” Constantin Brâncuși

Expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale se deschide ca o poartă către lumea remarcabilă a sculptorului Constantin Brâncuși, un artist care a reușit să creeze forme pure, atingând o dimensiune superioară a expresiei artistice. Într-un efort colaborativ remarcabil, expoziția aduce împreună opere excepționale din colecțiile prestigioase ale Muzeului Național de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, alături de contribuții din colecții particulare.

Cine a fost Brâncuși?

Născut în 1876 pe 19 februarie într-un sat românesc din județul Gorj - Hobița, Constantin Brâncuși a devenit un gigant al artei moderne, cu un impact profund asupra sculpturii și a conceptualizării formei artistice. Pornind de la rădăcinile sale rurale, Brâncuși și-a dezvoltat pasiunea pentru sculptură încă din copilărie. În iernile aspre de altădată îi plăcea să modeleze, în zăpada densă și strălucitoare, forme inspirate de imaginația sa bogată de copil. Cu toate că a început în București, dorința de a-și extinde orizonturile artistice l-a adus la Paris (1904-1905) în căutarea unui teren propice pentru a-și manifesta genialitatea.

Opera sa - Forme Pure

Expoziția ilustrează magistral felul în care Brâncuși a reușit să simplifice formele și să evidențieze doar aspectele cele mai importante ale operei sale, eliminând orice elemente care ar fi putut să distragă atenția sau să adauge complexitate inutilă. Operele sale celebre, precum "Le Baiser" (Sărutul) și "L'Oiseau dans l'espace" (Pasărea în spațiu), sunt puncte culminante ale geniului său artistic.

Sărutul este o reprezentare esențială a iubirii, unde formele umane se contopesc într-un dans subtil al liniei și al volumului. Prin eliminarea detaliilor inutile, Brâncuși ajunge la o formă pură, universală, care transcende timpul și spațiul. ”Sărutul seamănă cu o declarație de independență față de Rodin din toate punctele de vedere”, consideră Sidney Geist în cartea sa dedicată celei mai lungi serii din creația lui Brâncuși. Sculptat în piatră în 1907, Sărutul marchează, alături de Cumințenia pământului, decizia radicală a sculptorului de a practica cioplirea fără a trece prin modelaj. Prezentat în 1910 la expoziția societății ”Tinerimea artistică” din București sub titlul Fragment de capitel, Sărutul va fi folosit ca element arhitectural pe care artistul îl va integra în Coloana Sărutului și Poarta Sărutului, instalată la Târgul Jiu (1938). Începând cu anii 1920, Brâncuși desenează acest motiv în coresondența lui de dragoste, folosindu-l ca pe o a doua semnătură.

foto din arhiva personală

foto din arhiva personală

În 1924 participă cu Sărutul, Măiastra, Domnișoara Pogany, O muză și 12 fotografii la prima expoziție de artă contemporană din țară, organizată de revista de avangardă românească Contimporanul, care îi va consacra un nr special în 1925.

Foto credit: Gabi Rădoi, colaj realizat cu PhotoRetrica

"Pasărea în spațiu" explorează dimensiunea mișcării și a libertății. Sculptura abstractă a unei păsări în zbor exprimă o grație uluitoare și o energie vitală, demonstrând ilustrând priceperea sa în arta echilibrului și a formei.

Colaj realizat cu PhotoRetrica

Măiastra este prima sculptură pe tema Păsărilor, pe care Brâncuși o va dezvolta timp de treizeci de ani și care va alimenta o îndelungă și bogată serie. Pasărea miraculoasă ce se transformă în prințesă, din poveștile populare românești, este reprezentată de Brâncuși cu pieptul umflat, din care iese cântecul care farmecă și care-i justifică numele.

Șlefuind această Pasăre, artistul ajunge la o formă alungită, asemănătoare unei navete spațiale, țintuită la sol printr-un minuscul punct de contact, într-o tensiune maximă, gata în orice moment să se desprindă de pământ. Rezultat al unei îndelungi munci de simplificare, care a dat naștere la peste 30 de versiuni, ea a intrat în imaginarul publicului cu titlul de Pasărea în văzduh.

Noutatea acestei forme a stărnit dezbaterea care a animat procesul deschis de Brâncuși împotriva autorităților vamale americane în 1926, când opera trebuia inclusă în expoziția sa personală de la Galeria Brummer din New York. În 1928 câștigă procesul cu biroul vamal american, marcând victoria artei moderne.

foto din arhiva personală

Mi-a plăcut foarte mult cum este prezentată opera lui Brâncuși. Opera lui Brâncuși este sublimată într-un mod extraordinar prin alegerea fundalului negru și iluminarea atentă a reflectoarelor, care se concentrează doar asupra operelor de artă. Fondul întunecat oferă un cadru perfect pentru a evidenția sculpturile și captează atenția privitorului, creând un contrast puternic și oferind o experiență vizuală cu adevărat remarcabilă. Reflectoarele aduc în prim-plan detaliile subtile ale lucrărilor, lăsând umbrele și luminile să danseze pe suprafețele lor, dezvăluind profunzimea și complexitatea sculpturilor lui Brâncuși într-un mod extraordinar. Acest aranjament vizual subliniază cu eleganță geniul artistului și contribuția sa la lumea artei moderne.

Expoziția este și o șansă unică de a vedea lucrările lui Brâncuși pe viu, în forma lor pură, și nu prin intermediul dispozitivelor digitale personale și poate fi vizitată până pe 28.01.2024.

Mai multe fotografii de la expoziție puteți vedea în albumul meu de pe Facebook.

Mulțumiri Art Encounters

Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc organizatorilor Art Encounters pentru generozitatea de a ne oferi oportunitatea de a explora această expoziție fascinantă. Invitațiile primite nu doar că ne-au deschis ușile către universul artistic al lui Brâncuși, dar ne-au oferit șansa de a înțelege mai bine influența și contribuția sa la evoluția artei.

Foto realizată de Gabi Rădoi - o parte din bloggerii olteni
din ASBO

În concluzie, expoziția "Brâncuși: surse românești și perspective universale" nu doar sărbătorește moștenirea acestui maestru al formelor pure, ci și ne invită să explorăm și să înțelegem profunzimea și universalitatea operei sale, o călătorie captivantă în lumea sculpturii moderne.

foto din arhiva personală

Pe curând!