Inspirată de setul croșetat de Daniela m-am hotărât să-mi croșetez propriul set de suporturi pentru servirea mesei. Eu am ales un model mai simplu care sper să fie practic.
Vreau sa fac un set format din șase suporturi pentru farfurii, pahare și tacâmuri. Am reușit să finalizat sâmbătă doar un suport pentru farfurie, iar suportul pentru pahar este aproape gata, deoarece a trebuit să plec la Wine Tonic Festival. Încă nu am o idee clară despre cum va arăta suportul pentru tacâmuri, dar până termin cele cinci piese pentru farfurii și cele cinci pentru pahar îmi va veni inspirația.
Acum vreau să-ți arăt cum a ieșit suportul pentru farfurie. Am folosit ață bej, cred că este lână, de la un fost pulover și ață lila luată din second hand.
Am început cu inelul magic și 12 piciorușe duble și am continuat să cresc până am ajuns la diametrul dorit, apoi am început să croșetez buclele de pe margini cu ața lila.
Apoi am început și suportul pentru pahar în același mod cum am croșetat suportul pentru farfurie.
Cam atât pentru azi! Dacă ai vreo idee pentru suportul meu de tacâmuri, o aștept cu interes.
Bine, cerbul era pe schiuri, așteaptă iarna,dar am încercat să fac o poezioară care să aibă cât de cât rimă.
Duminică a fost o zi cu totul specială, dedicată creației și bucuriei! Am sărbătorit ziua lui Uzzi, cățelul meu iubit și năzdrăvan, care a împlinit cinci anișori! 🥳 I-am cumpărat tortuleț special pentru căței și niște gustări cu merișoare, ne-am plimbat prin natură, bucurându-ne de soare, apoi ne-am retras în casă, unde eu m-am apucat să fac cerbul pentru tema #21 a Provocărilor verzi - Profesor spirit al pădurii - Cerbul.
Înainte de a povesti cum am realizat cerbul, vreau să-ți povestesc ce năzbâtie a făcut Uzzi de ziua lui. Într-un moment de relaxare, întinși pe iarbă la soare, de nicăieri apare o vulpe, de două ori mai mare decât Uzzi. Micuțul meu o zărește și o ia la fugă după ea, eu după ei strigând la Uzzi, care mă ignora total. Bineînțeles, că nu am putut ține pasul cu ei și au intrat în pădurice, și m-am panicat. Pentru că la capătul ei este calea ferată și îmi era teamă să nu apară vreun tren, dar îmi era frică să nu-l muște vulpea, că ele transmit o mulțime de boli. Doamne, ce filme mi-am făcut până l-am recuperat pe viteaz!😂😂
Pentru a realiza cerbul am folosit următoarele materiale:
- două dopuri de plută;
- o bucățică de sârmă plușată galbenă;
- două bețișoare de lemn de la cafea;
- 4 tubulețe de hârtie;
- 4 mărgele de la numărătoare (2 galbene, 2 albastre - atât ama vut!);
- o mărgică roșie pentru nas și una maronie pentru codiță;
- o ”căciulică” de ghindă;
- doi ochișori (inițial am vrut să-i fac din ambalajele pastilelor, dar nu am reușit!);
- două steluțe;
- bandă argintie ornamentală pentru fular;
- o bucățică de sârmă argintie (coada) și pentru gât am folosit sârma de la vinul spumant;
- o bucățică de hârtie de împachetat cadouri pentru trup și silicon la cald pentru lipit.
Nu am măsurat tubulețele de hârtie și unele au fost mari, unele mici, în felul acesta Cerbul pare că alunecă si are skiurile în aer, cu toate acestea are o foarte bună stabilitate, stă fără probleme în picioare.
AM încercat să surprind în poze acest lucru, dar nu mi-a reușit. Prima dată am creat capul, apoi trupul, picioarele și asta a fost tot!
Fie că-l folosești ca ornament de iarnă sau pur și simplu ca un proiect de weekend creativ, acest cerb aduce un zâmbet pe chipul oricui.
Astăzi, am decis să iau o pauză și să mă relaxez puțin. În cadrul proiectului Provocări verzi, l-am creat pe profesorul Vulpe, o creație mult mai rapidă și simplă decât ce aveam inițial în minte. Voi povesti în curând și despre vizita la o altă fabrică din Craiova, parte din proiectul Fabricat la Craiova, pe care am vizitat-o duminică. Dar, până atunci, hai să facem cunoștință cu ProfesorVulpe!
Planul meu era să fac niște decorațiuni pentru art journal, inspirată de tutoriale văzute pe Facebook. Dar, surpriză! Din câteva frunze adunate din curte, a prins viață... profesorul Vulpe!
Profesorul Vulpe a fost rezultatul unui proiect spontan, dar distractiv. Am folosit materiale accesibile oricui, lucruri pe care le ai deja acasă:
Două frunze (le-am cules din curte);
O bucată de carton (eu am reciclat ambalajul unei perechi de dresuri);
Lipici;
Creion și marker;
Foarfecă;
Hârtie albă și roșie pentru detalii.
Poți să îți personalizezi personajul după bunul plac și să experimentezi culori și forme. Creativitatea nu are limite!
Am fost atât de mulțumită de prima vulpiță, încât am creat alta. De data aceasta, am adăugat câteva detalii noi și am ales să o laminez. Laminarea a scos în evidență nervurile frunzei, creând un efect vizual impresionant. Chiar dacă gelul roșu s-a întins puțin, am fost încântată de rezultat – micile imperfecțiuni fac vulpița mai interesantă și unică.
Pentru a crea cea de-a doua Vulpe am folosit: două frunze, un pix cu gel roșu, un marker gri și stikere.
Am încercat să surprind în poze detaliile frunzelor scoase în evidență prin laminare, însă nu sunt sigură cât de bine am reușit. În schimb, am reușit să evidențiez imperfecțiunile desenului – se pare că am stofă de Picasso.😂
Am descoperit că, pentru a doua vulpiță, aracetul a funcționat mult mai bine pentru lipirea frunzelor decât siliconul la cald, pe care l-am folosit la prima. Siliconul a creat mici cute când am încercat să laminez prima vulpiță, dar chiar și așa, acel mic defect i-a dat o notă aparte, făcând-o specială.
Creația personajelor din frunze a fost o experiență relaxantă. Dacă și tu vrei să îți încerci îndemânarea, nu ezita să te joci cu forme, texturi și culori. Natura îți oferă o mulțime de materiale gratuite și eco-friendly pentru a-ți pune creativitatea la încercare!
Am ales să laminez creațiile mele din frunze pentru un aspect mai durabil și detalii accentuate.
Într-o pădure plină de mistere, unde razele soarelui pătrundeau jucăuș printre frunzele verzi, trăiau doi prieteni buni: Tilly și Timo, care într-o zi se certau pe o temă importantă: cine este mai înțelept, ele sau restul animalelor din pădure?
„Noi, țestoasele, suntem cele mai înțelepte ființe din această pădure!”, spuse Tilly cu un aer de superioritate. „Ne mișcăm încet, ne protejăm cu carapacea noastră și trăim ani mulți, pentru că avem răbdare și știm când să ne retragem.”
Timo dădu din cap aprobator, dar adăugă: „Așa este, dar asta nu înseamnă că suntem mai înțelepte decât celelalte animale. Înțelepciunea vine din adaptabilitate și capacitatea de a învăța din greșeli.”
În timp ce se contraziceau, au observat o bufniță înțeleaptă care stătea pe o crenguță, ascultându-le conversația. Curioase, țestoasele au hotărât să o întrebe ce părere are.
„Bufniță, tu care vezi totul de sus, spune-ne, cine este cel mai înțelept animal din această pădure?” întrebă Tilly.
Bufnița își roti privirea blândă spre ele și le răspunse: „Înțelepciunea nu stă doar în a trăi mult sau în a te mișca încet, ci în a înțelege că fiecare ființă are un loc și un rol în lume. Tu, Tilly, ești înțeleaptă pentru că știi să te retragi atunci când trebuie. Tu, Timo, ești înțelept pentru că înțelegi că a învăța din greșeli te face mai puternic. Dar adevărata înțelepciune vine din respectul față de diferențele dintre noi.”
Țestoasele se priviră una pe cealaltă și zâmbiră. Își dădură seama că, deși sunt diferite, amândouă sunt înțelepte în felul lor.
„Cred că ai dreptate, bufnițo”, spuse Timo. „Fiecare animal are ceva de învățat de la celelalte.”
De atunci, țestoasele nu s-au mai certat pe tema înțelepciunii, ci au învățat să-și respecte calitățile unice, înțelegând că adevărata înțelepciune este să te cunoști pe tine însuți și să apreciezi darurile fiecăruia.
Sper că ți-a plăcut povestea mea ! Acum să-ți prezint personajele:
Timo este o țestoasă primităcadou de la Rux, o prietenă dragă, iar Tilly este croșetată de mine.
Am cumpărat de pe Temu un kit croșetat-Turtle, are tot ce trebuie pentru a croșeta o broscuță țestoasă: ochișori, umplutură, ață, croșetă (nr. 3 și nr. 4), marcatori de rând, ac de cusut de plastic. Are tutorial tipărit, dar există și tutorial video pe youtube, il voi lăsa mai jos, în cazul în care vrei să încerci și tu să faci o broscuță.
Kitul a costat 13,82 lei. Am mai comandat un kit de croșetat, tot o țestoasă, dar verde de data aceasta.
Închei cu un gând: fiecare dintre noi are propriile trăsături și talente unice, care ne fac speciali. Așa cum Tilly și Timo au învățat să aprecieze diferențele dintre ele, te încurajez și pe tine să îți recunoști și să îți valorizezi calitățile personale. Fiecare dintre noi contribuie la frumusețea lumii în felul nostru!
Dacă nu ți-ai dat seama deja de unde m-am inspirat pentru titlul acestui articol, îți dau un indiciu:
”Luai acul, pusei ața,
Melci, scoici, raci, craci,
Luai acul, pusei ața,
Melci, scoici, raci, craci,”
Bun! Acum că ai idee (sau nu!?) de unde vine titlul, până la finalul articolul vei afla. Dar să trecem mai departe: Te întrebi despre ce este vorba? Ei bine, este vorba despre un ornament handmade realizat din melci, scoici, trandafiri, crengi și sfoară.
Am adunat foarte multe scoici în mini-vacanța oferită de sponsorii SuperBlog pe Litoralul Românesc, iar acum a venit momentul să le folosesc într-un proiect creativ.
Inițial am vrut să fac un ornament din scoici pentru vânt, văzusem în Jumbo și mi-a rămas gândul la acel ornament, poate dacă era mai ieftin cumpăram, dar așa mi-am creat chiar eu unul. O să vezi de ce zic inițial, pentru că i-am găsit un alt loc.
Am folosit pentru realizarea lui: melci, scoici, roze (trandafiri), crenguță de nuc, sfoară, perle și un mic clopoțel. Provocarea cea mai mare a fost să îngăuresc scoicile și crenguța.
Când am făcut găuri crenguței, soțul nu era acasă, și nu știam unde își ține capetele de la bormașină, așa că am improvizat și am folosit vârful montat în bormașină și un surub foarte ascuțit. Am stricat câteva crenguțe până am reușit! E mult mai greu să faci găurile cu un șurub, era mai simplu cu un vârf tip burghiu.
Apoi au urmat scoicile la îngăurit, între timp a venit soțul acasă și mi-a dat un cap vidia care a fost de mare ajutor, am îngăurit scoicile după acest tutorial găsit pe Facebook.
Crenguta am lăcuit-o, până am făcut găuri scoicilor, ea era aproape uscată, apoi am înșirat scoicile pe sfoară. Am ornat crenguța cu câțiva trandafiri roșii pe care i-am cumpărat de pe Temu și perle roz și albe.
Am făcut trei șiraguri de scoici, am pus și un mic clopoțel în vârful celui din mijloc, iar locul ornamentului va fi în bucătărie (după ce vom finaliza renovările) alături de un tablou realizat de copilași cu autism, susținuți de Asociația Visuri și Speranțe. Îl poți admira în videoclipul de mai jos:
Nu-i așa că se potrivește cu acest tablou minunat, pictat pe lemn?
Melodia lui Mărgineanu a fost inspirația mea pentru titlul articolului - Melci, scoici, raci, craci. Sper că ți-a plăcut ornamentul meu!
O zi frumoasă să ai! Pe curând!🐌🌹
*pozele sunt din arhiva personală, primul video este realizat cu canva
.... povestea organizatorului din dopuri de plastic!
Mi-am luat câteva zile ”fără internet” după programul de serviciu, deoarece vederea mea a avut de suferit. Nu mai vedeam nici de aproape, nici de departe, era cam totul în ceață, iar pauza aceasta a ridicat ceața. Prea multe ore la calculator/ telefon dăunează organismului, nu doar ochilor! În aceată pauză, am citit, m-am plimbat, am alergat.
Așa că ziua de azi mi-am dedicat-o, în mare parte, aranjând grădina cu flori din jurul balansoarului, unde obișnuiesc să mă relaxez. M-am trezit la ora 6:00 a.m., mi-am făcut o cafea cu lapte, sau mai bine zis lapte cu cafea😂, am citit 70 de pagini din volumul al doilea din seria Jocurile foamei, apoi m-am apucat de curățenie. Am strâns frunzele căzute, se pare că a venit sezonul lor, apoi am dat peste un ghiveci de pământ care s-a spart, dar pe care nu l-am putut arunca, deoarece era de la mamaia mea.
Am luat ghiveciul, care nu mai avea nici fund, și l-am fixat bine în pământ, l-am pictat (mai degrabă mâzgălit) cu vopsea acril magenta, am pus Petunii, care miros minunat. Erau deja înflorite și cam mari, dar sper să-și revină deoarece s-au cam ofilit. Apoi am găsit un coșuleț împletit, pe care l-am primit de un 8 Martie, în care am pus un mini-ghiveci de plastic în care am plantat Iarbă de piatră.
Am improvizat un mini gărduț din niște pavele rămase, pentru a-mi protejeze câteva floricele de Uzzi. Nu le rupe, dar să nu facă pipilică pe ele. Așa mi-a mai uscat lavanda! Acest gărduț este provizoriu, pentru că mi-am comandat de pe Temu un gărduț super-drăguț. După ce am terminat de aranjat ornamentele mele de grădină, parcă lipsea ceva și... mi-am amintit de un proiect vechi, de aproape 5-6 ani, realizat din dopuri de plastic.
Îmi amintesc că tocmai îmi cumpărasem un pistol de lipit cu silicon și voiam neapărat să lipesc ceva, așa că am luat dopurile de plastic pe care le stângeam (pe atunci eram mare băutoare de cola) și m-am apucat de treabă. Am creat un suport pentru creioane și pixuri, dar, după un timp, am renunțat la el pentru că-mi ocupa cam mult loc pe birou. L-am mutat în baie, unde l-am folosit ca organizator pentru periile de păr, deoarece aveam multe și diverse, dar după o perioadă...a ajuns în dulapul de sub chiuveta, unde soțul meu a început să-l folosească pentru a-și ține surubelnițe și alte unelte. Astăzi, însă, a devenit ornament de grădină!
Cum l-am confecționat? Foarte simplu! Am luat trei tuburi de carton, de la hârtia igienică, și am lipit dopurile în jurul lor, apoi le-am lipit între ele formând un fel de triunghi. Fundul l-am făcut din carton, un ambalaj de la coletele primite! Le-am ornat cu mărgele, care au mai picat de-a lungul timpului. Azi, i-am dezlipit fundul de carton, am pus trei mini-ghivece (rămase de la cactuși) în fiecare tub și am plantat tot iarbă de piatră.
Apropos, am pictat doi pitici de grădină, pe care îi aveam de ceva timp și se decoloraseră, și o lampă de grădină în formă de floare. Această floare am spart-o și am lipit-o cu silicon, iar acum îi venise timpul să o pictez.
Mă uit acum la organizatorul meu din dopuri și mă gândesc la cât de multe roluri a avut în toți acești ani. De la birou, la baie și acum în grădină, a trecut prin multe transformări, dar și-a găsit în final locul perfect. E o amintire frumoasă a faptului că uneori, cele mai simple lucruri pot aduce un strop de culoare și bucurie acolo unde te aștepți mai puțin. Acum, când mă așez pe balansoar, mă simt înconjurată nu doar de flori, ci și de povești – poveștile obiectelor pe care le-am creat.
Zilele trecute spuneam, în postarea despre cățelul pictat pe piatră, că am o carte veche cu poezii și fabule cu morală, dar care nu mai are coperți. Așa că, fără să stau prea mult pe gânduri, m-am apucat să-i fac hăinuță nouă - pardon, coperți!!
Am cotrobăit prin cuiuțele mele de depozitare cu diverse materii prime, adunate de-a lungul timpului și pentru confecționarea coperții am folosit următoarle materiale:
- hârtie de împachetat cadouri; - ”diamante rămase de la picturile cu diamante; - bandă dublu adezivă, de care sunt foarte mulțumită, pe care am achiziționat-o de pe Temu; - sclipici roșu, achizionat dintr-un magazin din Craiova, Magic Hobby; - lipici pentru puzzle, cumpărat din Jumbo; - carton, ambalajul unui colet; - pensete, achizionate tot de pe Temu; - foarfecă și cuter; - ochișori, tot din magazinul Magic Hobby: - silicon de lipit la cald.
Apoi m-am apucat de treabă ( am folosit pentru măsurat ruleta soțului, deoarece rigla mea are cifrele șterse): Am măsurat cartea de mai multe ori, conform unei zicale din popor: ”măsori de zece ori și tai o singură dată!”, dar nu știu cum am reușit că am făcut coperta mai mică.😂 Un lucru e sigur: dacă vreau să mă reprofilez, croitoria nu e de mine!
Bun! Mai departe am măsurat, decupat și lipit hârtia de împachetat cadouri. Am folosit două modele, deoarece nu am avut suficientă hârtie pentru crearea acestei coperți. Cartea are dimensiunea 13x17 cm, am uitat să specific!
Apoi, până s-a uscat lipiciul, eu am realizat minunata creatură, care reprezintă un iepure, dacă nu ți-ai dat seama!😂😂 Cum l-am realizat? Am folosit un model de iepuraș de pe Beccy’s place, peste care am pus bandă dublu adezivă și-am început să lipesc diamante:
Am presărat sclipiciul roșu peste diamante să umplu spațiile rămase între ele, deoarece se puteau lipi cu timpul, diverse impurități, care deteriorau aspectul MINUNAT al iepurașului meu.😂Pentru a lipi minunatul iepuraș, dar și coperta de cotorul cărții, am folosit silicon, deoarece eate mult mai rezistent.
Am restaurat puțin și cotorul cărții deoarece acesta era rupt la jumătate. Am folosit lipiciul pentru puzzle să lipesc peste el un material ( de la o mărturie de botez în care se aflau bomboane), peste care am lipit hârtie. Banda subțire de saten, tot de la mărturia de botez, am folosit-o ca semn de carte.
Rezultatul îl poți vedea mai jos:
Povestea coperții, cu sau fără morală, este următoarea: Iepurașul din diamante, cu inimă mare mov, mănâncă kiwi și avocado pentru a avea energia necesară să găsească cheia spre ușa înțelepciunii.
Înscriu această postare, care sper să respecte toate condițiile, deoarece cartea mea nu are ilustrații și nu e de colorat, singurele ilustrații sunt cele de pe copertă, la provocarea verde Al doilea popas. Magia cartilor ilustrate / de colorat.
După o absență, mai măricică, am revenit cu lucrarea pentru tema cu numărul patru a transformărilor creative, temă care se numește ”Fii creativ” și presupune ca fiecare participant să facă orice dorește, cu condiția să folosească materia primă a lunii. Luna aceasta materia primă este sârma sau cablurile.
Nu aveam nicio idee de ce voi face la această temă, îmi trecuse fulgerător, prin minte să fac o bicicletă de sârmă, dar am uitat de ea, însă azi, după ce am venit de la la atelierul de instruire în acordarea primului ajutor din programul Salvatorii de vieți, despre care voi povesti curând, m-am hotărât să-mi pictez husa de la telefon și.... căuând un desen care să se potrivească am găsit desenul de mai jos:
Și atunci mi-a venit ideea, pe care am și pus-o în practică, să fac un om de sârmă. Am folosit următoarele materiale:
- o bucată de sârmă roșie foarte rigidă;
- sârmulițe de cupru din interiorul cablului folosit la felicitare;
- o suzetă de la o mărturie de botez;
-o floare în rășină și silicon de lipit.
Nu am făcut poză materiei prime, deoarece nu aveam în plan să fac acest omuleț, valul creativității m-a luat pe sus și aia a fost.😂
Cum am procedat: cu ajutorul unui patent am reușit, cu greu, să dau forma dorită sârmei, fiind foarte rigidă, apoi, pentru că acea suzetă (care reprezintă capul😅) nu prea stătea cum trebuie (din cauza sârmei care era cam ondulată), am hotărât s-o ornez cu sârmulița din cupru.
Nu mi-a ajuns sârma să fac omul exact ca în desen, deoarece doar bucățica aceasta am găsit-o, alta nu mai aveam, am căutat prin cutiuța cu mărgele să văd cum aș putea rezolva problema și am găsit acea floricică în rășina, care presupun că a fost un breloc. Am lipit cu silicon sârma de floricica în rășină și ...omul meu are stabilitate, este pe propriile picioare!😂
În final am găsit și un desen pentru husa mea, care mi se potrivește foarte bine, dar am făcut o greșeală, să vedem care este greșeala?
Cam atât pentru astăzi! Până data viitoare îți doresc numai bine! Pe curând!💝
***poze din arhiva personală, realizate cu Canon EOS 500D
Am revenit la tema numărul unu a transformărilor creative, tema numită Felicitare! O adevărată călătorie plină de imaginație, că deh, de asta nu duc lipsă😂, pe-o bicicletă din sârmă! Când am citit prioma temă și știam că materia primă a lunii sunt cablurile sau sârma m-a luat cu fibrilații!
După ce mi-am revenit, mi-am pus imaginația, care era puțin șocată, la treabă și-am vrut să realizez o felicitare yin și yang, și.....
....mi-au ieșit niște roți cam accidentate!😂
Ehhh...mi-am dat puțin cu reveneală ...și cum mă uitam în jurul meu, după un semn ceva, scânteia aia care nu voia să se arate, am văzut pe masă niște bănuți de 5 bani....și-atunci mi-am pus întrebarea: pot să fac o bicicletă din bănuți și sârmă? Sigur că pot!
Si m-am apucat de treabă: am lipit bănuții cu silicon, apoi sârma, din silicon am făcut mânerele și șaua bicicletei...și-am vrut să o las așa, DAR pentru că siliconul s-a cam întins (nu am avut alt adeziv la îndemână), când l-am curățit cartonul s-a cam ”ciupit” și a trebuit să-l colorez.
Cartonul este ambalajul de la dressuri, nu am apucat să fac poze cu materia primă, pentru că atunci când te ia valul, trebuie să înoți, n-ai timp de alte prostii.😂
Am ales să o colorez cu o culoare acrilică - turcoaz, iar roțile, șaua, coarnele și scrisul cu magenta. Am zis că aceste culori vii sunt potrivite pentru sezonul în care ne aflăm - primăvara!
Mă gândeam să mai fac niște baloane sau să mai pun niște ornamente ceva, dar eu mă pricep doar la felicitări simple, așa că am lăsat-o așa. Sper să-ți placă felicitarea mea! dacă nu, aștept sugestii de îmbunătățire!
Și pentru că tot suntem la capitolul FELICITĂRI vreau să vă prezint și o felicitare superbă primită de la Suzana. Am primit-o pe 2 Mai, cu gânduri frumoase de Paște, dar eu am văzut-o în cutia poștală tocmai pe 7 Mai.
Îmi place foarte mult, se asortează cu felicitarea mea, nu-i așa? Dacă intru cu bicicleta mea pe cărarea verde ajung într-un labirint de flori într-un parc.
La transformările creative din luna mai, Niko ne-a provocat
să reproducem Pomul vieții, la tema numită La indigo. Materia primă a lunii Mai
este sârma/cabluri, pe lângă aceasta, pentru realizarea pomului, am folosit mărgele verzi
plate și o piatră, iar de un real ajutor mi-a fost un patent din trusa cu scule
a soțului. M-am chinuit puțin, deoarece aveam nevoie de un patent cu vârf
subțire cum sunt cele pentru realizarea bijuteriilor. În plus am folosit sârma
rămasă de la sticlele de vin spumos care nu e prea prietenoasă și e cam greu de
modelat. Am ales să încep cu această temă deoarece a coincis cu Paștele, care este o
sărbătoare a vieții.
Pomul vieții apare în multe mitologii și religii din
întreaga lume. De exemplu, în mitologia sumeriană, există un pom sacru numit
"Ea-nasir", care simbolizează nemurirea și fertilitatea. În religiile
avraamice, cum ar fi creștinismul, iudaismul și islamul, Pomul vieții este
menționat în Cartea Genezei ca fiind un simbol al cunoașterii și al vieții
eterne, și face referire la Grădina Edenului, locul în care Dumnezeu l-a plasat pe
primul om, Adam. Pomul vieții este menționat ca fiind unul dintre copacii din
mijlocul grădinii Edenului, alături de Pomul cunoștinței binelui și răului.
”Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de
pomi, plăcuți la vedere și buni la mâncare, și pomul vieții în mijlocul
grădinii, și pomul cunoștinței binelui și răului.” Geneza 2:9
În Apocalipsa 22:2, se face referire la Pomul vieții într-un
context eshatologic, iată cum este menționat Pomul vieții în acest pasaj:
"În mijlocul pieții cetății, și pe cele două maluri ale
râului, este pomul vieții, rodind dousprezece feluri de rod, și dând rod în
fiecare lună; și frunzele pomului slujesc la vindecarea Neamurilor."
Această imagine a Pomului vieții apare în contextul
descrierii Noului Ierusalim, o reprezentare simbolică a stării finale a
creației în planul divin. În această viziune, Pomul vieții este situat în
mijlocul orașului și are rolul de a oferi hrană și vindecare pentru locuitorii
Noului Ierusalim.
Interpretările acestui pasaj variază, dar în general, Pomul
vieții este văzut ca un simbol al nemuririi, vitalității și binecuvântării
divine. Ideea că frunzele sale sunt de vindecare pentru neamuri sugerează că
acest Pom al vieții nu numai că susține viața eternă, ci și vindecă sufletele
și corpurile celor care se apropie de el.
Simbolul Pomului vieții a fost folosit în mod frecvent în
artă, arhitectură și alte aspecte ale culturii umane de-a lungul istoriei. De
exemplu, în arta egipteană antică, pomul era adesea reprezentat ca un simbol al
învierii și al nemuririi.
Simbolism în diverse culturi
- Cultura chineză: În cultura chineză, Pomul
vieții este asociat cu ideea de prosperitate și longevitate. Este adesea
reprezentat în arta și arhitectura tradițională chineză. - Mitologia nordică: În mitologia nordică, Yggdrasil
este un arbore uriaș considerat Pomul vieții, care susține cele nouă lumi. - Cultura amerindiană: În multe culturi
amerindiene, Pomul vieții este un simbol sacru care reprezintă conexiunea
dintre lumea naturală și cea spirituală.
Muzeul
Metropolitan de Artă, situat în New York City, este muzeu de renume mondial
care conține opere de artă din întreaga lume și din diferite perioade istorice.
Site-ul lor oficial include informații despre operele lor de artă, inclusiv
cele care prezintă Pomul vieții.
The
Smithsonian Institution - Această instituție din Statele Unite ale Americii
administrează numeroase muzee și centre de cercetare, iar site-ul lor oficial
oferă acces la informații despre colecțiile lor și expozițiile curente, care includ
reprezentări ale Pomului vieții.
National
Geographic Society – acest site cu o bogată istorie în explorarea și
documentarea culturilor din întreaga lume. Site-ul oferă articole, videoclipuri
și alte resurse care conțin informații despre Pomul vieții în diverse culturi.
Despre Pomul vieții am mai găsit un articol
interesant pe site-ul motive
romanânești.
Sper să-ți placă pomul meu! M-am străduit să fac poze artistice, dar nu prea mi-au ieșit!
Am văzut, cu mulți ani în urmă, niște coșulețe croșetate cu cheițe de doze superbe, fascinată de idee am hotărât să încerc și eu să creez astfel de obiecte ingenioase. Am strâns cheițe de la dozele de aluminiu și colecția mea de obiecte realizate din aceste cheițe s-a mărit, am realizat câteva coșulețe pe care le-am dăruit, dar am păstrat și eu unul, însă de atunci nu m-am oprit din strânsul cheițelor.
Curioasă din fire, am testat să văd ce se mai poate realiza din această materie primă și am mai realizat, pe parcursul anilor, ornamente pentru bradul de Crăciun, brățări, dar și suport pentru vasele fierbinți, pe care azi vreau să-l prezint mai în detaliu. Uitasem de semnul de carte realizat din aceste cheițe, un ursuleț care îmi place foarte foarte mult.
Pe atunci nu existau atât de multe tutoriale sau modele cum poți realiza floricele croșetate cu cheițe de doze și am încercat după propria imaginație să realizez aceste floricele din care este compus suportul. Am mai găsit doar două floricele, însă nu și modelul din care am decis, până la urmă, să realizez suportul.
Am croșetat mai multe floricele, în funcție de mărimea dorită pentru suport, și apoi le-am unit prin coasere. Am constatat că aceste suporturi sunt mult mai rezistente decât cele din comerț, realizate din bambums sau alte materiale, în plus se spală foarte bine la mașina de spălat.
Pentru că le-am spălat destul de des, am constatat că unele cheițe au fost afectate de detergent (?!), altceva nu știu ce le-ar putea afecta, s-au măcinat, dar sunt câțiva ani buni de când folosesc aceste suporturi pentru ibrice sau oalele fierbinți. În fotografia de mai jos, dacă privești cu atenție, poți vedea cum s-au deteriorat unele cheițe:
Acesta este un suport mai mic, pe el pun ibricul sau vase mai micuțe, dar am făcut și altele mai mari pentru tăvi sau oale mai mari. Am folosit resturi de ață, rămasă de la alte proiecte. Un suport pentru vase fierbinți mai mare poți vedea în fotografia de mai jos:
De lucrat se lucrează puțin mai greu decât ai croșeta o floare simplă, deoarece sunt cheițele care uneori mai alunecă. Dar când deja te obișnuiești nu mai ți se pare greu. Cum ți se pare suportul meu pentru vasele fierbinți?