Adio, New Orleans!

 Cartea aceasta a apărut de ceva timp, dar eu am achizitionat-o recent, atragandu-ma titlul ei.

Am mai scris că-mi place Jazz-ul și după cum bine știi în New Orleans a apărut, dar nu numai pentru asta, am devenit curioasă să descopăr New Orleans de când am vizionat celebrul serial cu vampiri "The Originals".😅 Ai auzit de el, nu-i așa?

poză din arhiva personală

Bun! M-a prins povestea lui Josie, dar finalul poveștii a fost... prea brusc? forțat? Oricum lipsește ceva! Aș fi vrut să aflu ce s-a întâmplat cu mama ei, dar poate autoarea a lasat lucrurile așa, ca mai târziu, să facă o continuare a cărții. În fine!

”Adio, New Orleans” de Ruta Sepetys este despre povestea lui Josie Moraine, o tânără de 17 ani care trăiește în New Orleans, în cartierul rău famat, dar și renumit, French Quarter, în anii 1950 și visează la o viață mai bună. Fiica unei prostituate egoiste și lipsite de scrupule, Josie este hotărâtă să scape de lumea întunecată în care a crescut. Mama ei, Louise, este o prezență instabilă și distructivă, adesea prinsă în relații periculoase care o împing să-și neglijeze și să-și trădeze propria fiică, iar această relație complicată alimentează dorința lui Josie de a se elibera de trecut. Nu am înțeles niciodată cum o mamă poate să-i facă rău propriului copil! Am auzit de multe cazuri în realitate, nu se întâmplă doar în cărți!

Josie își găsește susținători în Willie Woodley, proprietara dură și directă a bordelului unde lucra mama ei și unde ea făcea curățenie pe fiecare dimineață, și în Cokie, șoferul lui Willie cu o inimă de aur. Willie devine o figură maternă pentru Josie, oferindu-i sprijinul necesar și sfaturi directe, chiar dacă sunt uneori neconvenționale, în timp ce Cokie este un prieten sincer și loial, gata să o ajute ori de câte ori are nevoie. Cei doi devin adevărata ei familie, oferindu-i încrederea și suportul de care are nevoie pentru a visa la o viață diferită. Josie este inteligentă și ambițioasă, lucrează într-o librărie, încercând astfel să strângă banii necesari pentru a părăsi New Orleans.

poză creată de AI

Cineva este ucis în oraș și Josie se trezește implicată într-un mister periculos, care îi amenință speranțele și visele. Povestea abordează teme precum depășirea condiției, curaj și determinare, arătând că, deși trecutul poate apăsa greu, dorința de libertate și de a-ți depăși condiția pot învinge orice obstacol.

”Nu mai eram sigură de nimic, cu excepția faptului că New Orleans era un prieten infidel pe care voiam să-l părăsesc.”

Acum am realizat că am uitat să povestesc despre Jesse, un prieten de-al lui Josie, dar vei descoperi povestea lor, dacă vei citi cartea.🙈

Pe curând!💝

Jocurile Foamei - Suzanne Collins

 Am cumpărat trilogia ”Jocurile foamei” prin 2019, de pe site-ul Nemira, dar abia acum am reușit să o citesc. Într-un weekend căutam să vizionez un film pe Netflix și am dat peste Jocurile foamei: Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare 2023 (am și această carte, dar nu am citit-o) și mi-a plăcut. După ce am vizionat filmul am scos trilogia de la naftalina 😂și m-am apucat de citit! Așa cum zicea și Stephen King ”pur și simplu am citit fără să mă pot opri!”După ce am terminat de citit, bineînțeles că am urmărit și filmele, pentru a putea face o comparație. Mi-au plăcut atât cărțile, cât și filmele, acestea din urmă au reușit să păstreze, în mare parte, esența poveștii.

Suzanne Collins este o scriitoare americană cunoscută în special pentru seria „Jocurile foamei.” Înainte de a scrie această serie de mare succes, Collins a lucrat ca scenaristă pentru emisiuni TV pentru copii. A inspirat seria „Jocurile foamei” dintr-o combinație între mitologia greacă, realitățile crude ale războiului și show-urile de televiziune. Stilul său de scris este captivant și plin de suspans, punând mereu accent pe emoțiile umane și pe dilemele morale.

1. „Jocurile foamei” (The Hunger Games)

Prima carte din serie ne introduce într-un viitor distopic, în țara numită Panem, care a înlocuit ceea ce odată era America de Nord. Țara este formată din Capitoliu, o metropolă bogată și extravagantă, și 12 districte mai sărace, fiecare responsabil pentru furnizarea de resurse. Pentru a-și demonstra puterea și a ține districtele sub control, Capitoliu organizează anual „Jocurile foamei,” o competiție mortală televizată în care tineri numiți „tributuri” sunt forțați să lupte între ei până rămâne unul singur în viață.

Protagonista cărții este Katniss Everdeen, o tânără din Districtul 12, care ajunge să fie implicată în Jocuri. Katniss este curajoasă, abilă și plină de resurse, iar pe parcursul primei cărți, cititorii sunt atrași de conflictul ei moral și de dorința ei de supraviețuire. „Jocurile foamei” este o poveste despre rezistență, sacrificiu și voință, oferind un comentariu subtil asupra societății contemporane și a divertismentului brutal.

2. „Sfidarea” (Catching Fire)

A doua carte începe cu urmările Jocurilor și explorează efectele pe care acestea le au nu doar asupra lui Katniss, ci și asupra întregului Panem. Atmosfera este tot mai tensionată, iar Capitoliu încearcă să suprime orice semn de rebeliune care începe să se răspândească printre districte.

În „Sfidarea,” Katniss se confruntă cu noi provocări, iar tensiunea crește rapid. Aici sunt explorate teme mai complexe, cum ar fi natura revoluției, simbolurile de rezistență și impactul violenței asupra celor care o trăiesc. Cartea oferă noi perspective și personaje intrigante. Este plină de răsturnări de situație și momente care te țin cu sufletul la gură.

3. „Revolta” (Mockingjay)

Ultima carte din trilogie aduce o schimbare de ton și ritm, întrucât accentul cade pe război și pe lupta împotriva opresiunii. Katniss devine o figură centrală într-o mișcare de rezistență, iar luptele nu mai sunt doar fizice, ci și psihologice. Cartea explorează temele legate de pierdere, sacrificiu și responsabilitatea pe care o poartă eroii revoluției.

„Revolta” este o poveste intensă despre costul războiului și ce înseamnă cu adevărat libertatea. Fără a dezvălui prea multe, această carte încheie trilogia într-un mod satisfăcător, cu o reflecție profundă asupra puterii, corupției și efectului psihologic pe care conflictul îl are asupra indivizilor.

Pe parcursul celor trei cărți din seria Jocurile foamei, am rezonat cu Katniss, chiar dacă, uneori, m-a și enervat. Haymitch Abernathy a fost un personaj care mi-a plăcut foarte mult, cu toate că stilul său sarcastic și metoda neconvențională de a ajuta nu sunt pe gustul tuturor. În ceea ce privește liderul Districtului 13 - Alma Coin, am avut impresia că este la fel de autoritar și manipulator precum președintele Snow din Panem, iar la final am constatat că am avut dreptate.

„Jocurile foamei” este o serie care combină elemente de acțiune, emoție și comentariu social, oferind cititorilor o poveste captivantă și profundă. Fiecare carte adaugă noi straturi de complexitate, iar evoluția lui Katniss, de la o tânără care doar încearcă să supraviețuiască, la un simbol al rezistenței, este fascinantă. Suzanne Collins scrie cu o claritate care te ține prins de poveste, în timp ce explorează teme grele precum inegalitatea, sacrificiul și puterea autorităților.

Dacă îți plac poveștile distopice care oferă și o reflecție asupra lumii în care trăim, seria „Jocurile foamei” este cu siguranță una care merită citită!

Încei această postare cu câteva citate care mi-au atras atenția:

”Proștii sunt periculoși.”

”Săgeți de dor îmi îndurerează pieptul.”

”Nimeni nu te ajută dacă inspiri milă. O fac cei care te admiră fiindcă refuzi să te dai bătut.”

”Apusul. Îl pot privi imediat, coroana soarelui în coborâre, brăzdând cerul cu numeroase nuanțe de portocaliu. Superb.”

”[...]se poate simți ceva în aer, zgomotul fierturii în clocot înainte de a da în foc.”

Înscriu postarea în tabelul cu Citate favorite, găzduit de Suzana. 

Pe curând!💝

Sora vitregă - Jennifer Donnelly

„Sora vitregă” de Jennifer Donnelly este o continuare fascinantă și neobișnuită a cunoscutului basm „Cenușăreasa”, în care ne este prezentată o nouă perspectivă asupra universului creat de Charles Perrault. Acțiunea cărții se desfășoară în secolul al XVIII-lea, o perioadă în care femeile erau supuse unor reguli stricte, limitate la roluri de gospodine și constrânse să se conformeze așteptărilor masculine.

În centrul poveștii se află Isabelle, sora vitregă și urâtă a Ellei, care, în ciuda provocărilor și prejudecăților, își urmează visul cu curaj. După ce Ella devine regina Franței, viața lui Isabelle, Octavia și a mamei lor se schimbă dramatic. Acestea sunt supuse unui tratament injust, lumea reamintindu-le mereu că nu sunt suficient de bune, sunt rele și urâte. Încercările lor de a trăi o viață normală devin din ce în ce mai dificile, iar Isabelle este adesea sub presiunea criticilor nemiloase.

Cu toate acestea, Isabelle reușește să își păstreze optimismul și să nu cedeze în fața presiunilor externe. Căutarea sa devine o aventură plină de magie și descoperiri interioare, în care ea își caută „bucățile pierdute ale inimii” – simbolice pentru dorințele și aspirațiile sale personale. Magia este un element central al cărții, subliniind mesajul că doar atunci când ascultăm cu adevărat de inima noastră și avem curajul să ne urmăm visurile, putem găsi adevărata fericire și împlinire.

Jennifer Donnelly reînvie basmul clasic cu o abordare proaspătă și emoționantă, îmbinând elemente de magie cu teme profunde despre auto-descoperire. Cartea explorează nu doar conflictele interne ale personajelor, dar și constrângerile societății, aducând în prim-plan nevoia de schimbare și adaptare într-o lume în continuă transformare.

Personal, am fost impresionată de profunzimea și originalitatea acestei continuări. „Sora vitregă” nu este doar o simplă poveste de basm, ci o lecție valoroasă despre curaj, perseverență și importanța de a fi fideli propriilor visuri. Îi acord ❤️❤️❤️❤️❤️ (ca tot e vorba de inimi 🤪), recomandând-o cu căldură tuturor celor care iubesc poveștile pline de magie și inspirație.

Voi încheia această postare cu câteva citate, din această carte, care mi-au plăcut foarte mult și, totodată, voi înscrie postarea în tabelul găzduit de Suzana, cu Citate favorite:

"Schimbarea e un sărut în beznă. Un trandafir în zăpadă. Un drum pustiu pe o noapte cu vânt..."

"Foamea din inima noastră e cea care ne omoară."

"Cred că toți facem greșeli. Ceea ce contează este să nu lăsăm greșelile să ne facă pe noi."

"Nu mai împovărați zeii. Nu mai blestemați diavolul. Nu vă vor croi ei calea. Ei v-au oferit darurile lor întunecate: rațiunea și voința. Acum, voi trebuie să vă găsiți singuri drumul. Ce-i făcut, e bun făcut. Ori vi s-a făcut vouă, ori ați făcut voi, însă nu se poate schimba. Dar ce nu-i făcut, nu-i bun făcut. Și acolo se află și speranța și hazardul. Să credeți că vă puteți găsi singuri drumul. Sau nu. Oricum ar fi, aveți dreptate. Fiecare război e diferit, însă fiecare bătălie e la fel. Dușmanul e doar o diversiune. Cei împotriva cărora luptați, întotdeauna, sunteți voi înșivă."

"Există magie în lumea asta tristă și aspră. O magie mai puternică decât soarta, mai puternică decât norocul. Și se vede în cele mai neașteptate locuri. [...] Este magia unei creaturi fragile și supuse greșelii, capabilă de o cruzime de nespus și de o imensă bunătate. Trăiește în fiecare om, pregătită să ne mântuiască. Să ne transforme. Să ne salveze. Numai de-am avea curajul s-o ascultăm. Este magia inimii omenești."

"În lumea asta, doar un prost poate fi fericit."

O să-mi mănânce pisica ochii?

Caitlin Doughty, cunoscută pentru activitatea sa de antreprenor de pompe funebre și pentru seria populară de pe YouTube „Ask a Mortician”, oferă o privire captivantă asupra morții prin intermediul cărții „O să-mi mănânce pisica ochii?”. În această carte, Doughty răspunde la 35 de întrebări despre moarte, adesea adresate de copii, dar care stârnește interesul tuturor.

Am cumpărat cartea, de pe site-ul Nemira, pentru că mi-a plăcut titlul, dar și pentru că aveam anumite curiozități despre cadavre și procesele care au loc în interiorul corpurilor după deces. Poate te întrebi de ce nu am căutat pe internet informații. Ei bine, astfel de subiecte uneori este bine să fie abordate într-un mod amuzant și accesibil, iar autoarea asta face. De fapt, este o carte pentru copii, dar cu siguranță și adulții pot învăța multe din ea.

Fața coperții!

Cartea este un ghid eclectic și plin de umor care răspunde la întrebări despre procesele biologice de după moarte și ritualurile funerare. Structurată sub formă de întrebări și răspunsuri, fiecare capitol oferă informații detaliate și adesea surprinzătoare.

Copertă spate!

Am selectat câteva dintre întrebările care mi-au atras atenția și eram curioasă de răspunsuri:.

De ce nu schimbăm culoarea când murim?

Autoarea explică detaliat procesul de descompunere și de ce cadavrele capătă diferite culori în timp. Aceasta este o parte din carte care m-a  fascinat. Răspunsul este legat de modul în care corpul uman reacționează post-mortem. După moarte, inima încetează să mai pompeze sânge, iar gravitația face ca sângele să se adune în părțile inferioare ale corpului, astfel că primele culori care apar după moarte sunt legate de sânge. În primele ore după moarte, zonele precum buzele și unghiile devin mai palide, ca de ceară. Livor mortis reprezintă acumularea sângelui în zonele mai joase ale cadavrului. Aceste zone au tendința să se coloreze în mov.

Livor mortis, în latină, înseamnă ”culoarea vineție a morții” și este utilă examinării medico-legale arătând cum și când a murit cineva. Livor mortis este prima schimbare de culoare pe care o vedem la un cadavru, în primele ore de la deces. O întreagă paletă de culori se ivește cam la o zi jumătate după deces. Verzui-maroniu cu un pic de turcoaz înseamnă că se instalează putrefacția. 

Bacteriile intestinale digeră cadavrul pe dinăuntru. Autoliza este un proces al descompunerii care apare când enzimele încep să distrugă din interior celulele corpului. Hemoglobina pătează pielea și produce urme ușor colorate, în tonuri de roșu, de mov-închis, de verde și de negru. Inelele de hemoglobină se desfac în bilirubună (galben) și biliverdină (verde). 

Putem să-i facem bunicii o înmormântare în stil viking?

Caitlin abordează și întrebarea dacă putem organiza o înmormântare în stil viking pentru bunica. În stilul său caracteristic, autoarea explică faptul că, deși ritualurile de înmormântare sunt profund personale și pot varia mult în funcție de cultură, o înmormântare autentică în stil viking, cu arderea corpului pe o barcă, nu se poate și explică adevăratul ritual, nu cel în stil Holyywoodian pe o barcă, de înmormântare al vikingilor, prădătorii scandinavi medievali admirați de toată lumea. Pentru a arde un trup, focul trebuie să ajungă la 1200 de grade și să ardă vreo 2-3 ore.

Ce se întâmplă dacă mă îngroapă din greșeală când sunt doar în comă?

O altă întrebare intrigantă este ce se întâmplă dacă cineva este îngropat din greșeală când este doar în comă. Caitlin clarifică faptul că, datorită evoluției medicinei și protocoalelor stricte de verificare a decesului, este extrem de improbabil ca cineva să fie îngropat de viu în zilele noastre. În trecut, au existat cazuri de îngropări premature, dar tehnologiile moderne, cum ar fi electrocardiograma și electroencefalograma, asigură că diagnosticul de deces este precis.

Înainte de secolul al XX-lea medicii faceau teste care erau îngrozitoare:

- se băgau ace sub unghii, în inimă sau în stomac;
- cu un cuțit făceau o crestătură în picior sau cu un vătrai încins ardeau piciorul;
- clismă cu fum;
- ardeau mâna sau tăiau un deget;
- scriau pe o hârtie textul ”sunt deja mort! cu cerneală invizibilă (făcută din acetat de plumb), apoi se punea pe fața cadavrului. Trupul în descompunere eliberează dioxid de sulf ceea ce duce la apariția mesajului scris, dar dioxidul de sulf poate fi emis și de persoanele care au dinții cariați.

Poate cineva să doneze sânge după ce moare?

Un capitol interesant explorează posibilitatea de a dona sânge după moarte, aducând în discuție cazul chirurgului rus V.N. Shamov. În mod normal, sângele nu poate fi donat după moarte deoarece circulația sângelui se oprește, iar sângele începe să coaguleze. Totuși, V.N. Shamov a reușit să demonstreze în 1928 că sângele poate fi recirculat temporar într-un cadavru folosind o pompă mecanică, deschizând drumul pentru unele proceduri medicale post-mortem inovative. Această procedură nu este practicată pe scară largă, dar subliniază cât de mult poate avansa știința medicală și înțelegerea noastră asupra corpului uman chiar și după moarte.

Experimentele au arătat că atât timp cât sângele corpului mort era scos la mai puțin de 6 ore de la deces, receptorul în viață nu avea probleme.

Dr. Shamov:

”Cadavrul nu trebuie considerat mort în primele ore de după moarte.”

O inimă ținută în gheață poate fi transplantată până la 4 ore după moarte, un ficat până la 10 ore, un rinichi va rezista 24 de ore, uneori 72 de ore, sângele până la 6 ore.

De ce insectele nu mănâncă oasele umane?

 Oasele sunt compuse în mare parte din minerale, în special fosfat de calciu, care sunt mult prea dure și dense pentru majoritatea insectelor să le consume. Deși există anumite specii de bacterii și fungi care pot degrada componentele organice ale oaselor în timp, insectele, în general, nu au capacitatea necesară pentru a se hrăni cu ele.

Necrofagii sunt mâncătorii de moarte. Dermestidae, gândacii de piele, familie de coleoptere, mănâncă carnea aflată în descompunere. Oasele nu sunt nutritive pentru insecte.

Cadavrele din cimitire afectează gustul apei din sol?

Înainte de a cumpăra cartea, m-am contrazis cu o vecină care susținea că da, cadavrele afectează apa. Răspunsul este nu, și Caitlin aduce argumente solide în acest sens. Eu locuiesc lângă un cimitir și în fața porții este o fântână cu apă potabilă, de la asta a pornit discuția noastră contradictorie.

Pe lângă conținutul informativ al cărții, „O să-mi mănânce pisica ochii?” este îmbogățită de ilustrațiile vibrante și sugestive realizate de Dianne Ruz. Aceste desene adaugă o notă de umor și accesibilitate, complementând textul într-un mod care face subiectul morții mai puțin intimidant. Stilul artistic al lui Ruz nu doar că înfrumusețează paginile, dar ajută și la stimularea imaginației cititorilor de toate vârstele, oferind o experiență vizuală plăcută și atrăgătoare.

 Cu un amestec de cunoștințe științifice și anecdote, Caitlin reușește să transforme subiecte tabu în discuții accesibile și chiar amuzante. Recomand această carte oricui este curios să afle mai multe despre ce se întâmplă cu corpurile noastre după moarte.

Pe curând!💝

Adrenalina la maximum: Twisters vizionat în sala MX4D

Aseară am avut ocazia să vizionez filmul Twisters în sala MX4D, de la Inspire Cinema și pot spune fără ezitare că a fost o experiență absolut uimitoare! Filmul, regizat de talentatul Lee Isaac Chung, având în distribuție actori remarcabili precum Glen Powell, Maura Tierney, Kiernan Shipka și Daisy Edgar-Jones, a fost transformat într-o aventură captivantă prin tehnologia revoluționară MX4D.

Twisters urmărește povestea unui grup de cercetători și vânători de furtuni care se confruntă cu cele mai puternice și imprevizibile tornade din istorie. 

Filmul se concentrează pe Kate Carter (Daisy Edgar-Jones), o meteorologă care și-a părăsit echipa de vânători de tornade din cauza unei tragedii personale. Însă, când fostul ei coleg, Javi (Anthony Ramos), o convinge să testeze o nouă tehnologie de urmărire a tornadelor în Oklahoma, Kate își regăsește pasiunea și curajul de a se confrunta din nou cu aceste fenomene devastatoare.

Tyler Owens (Glen Powell), un vânător de tornade faimos pe internet, aduce un aer proaspăt și controversat echipei, cu abordarea sa adesea riscantă și spectaculoasă. Confruntările dintre metodele prudente ale lui Kate și stilul temerar al lui Tyler adaugă un strat suplimentar de tensiune și dinamism poveștii.

Daisy Edgar-Jones strălucește în rolul lui Kate, aducând profunzime și autenticitate unei femei care se luptă cu demonii din trecutul său. Glen Powell impresionează ca Tyler, echilibrând umorul și carisma cu momente de vulnerabilitate. Anthony Ramos aduce un strop de umanitate și camaraderie ca Javi, iar Maura Tierney oferă o performanță bună și convingătoare în rolul mamei lui Kate, Cathy.

Experiența MX4D

Ceea ce a transformat cu adevărat vizionarea acestui film într-o seară memorabilă a fost experiența oferită de sala MX4D. Tehnologia de ultimă generație, detaliată pe site-ul Inspire Cinema, adaugă o dimensiune complet nouă vizionării de filme. Efectele speciale, precum vântul, ploaia și mișcările scaunelor, te fac să te simți parte din acțiune. Fiecare scenă tensionată din Twisters era însoțită de senzații fizice care amplificau intensitatea momentului. 

Simțind cum vântul îți bate în față sau cum picăturile de apă te ating în momentele cheie, te transpune direct în mijlocul furtunilor și pericolelor pe care personajele le înfruntă. Această conexiune directă cu acțiunea de pe ecran face ca fiecare moment să fie mult mai intens și mai real. Este ca și cum ai trăi evenimentele alături de eroii filmului. Scenele cu tornade sunt deosebit de impresionante, iar efectele MX4D contribuie semnificativ la crearea unui sentiment de urgență și pericol iminent. Am fost luată prin surprindere de fulgerele și rafala de vânt cu ploaie care mi-au dat în ochi, dar în timp ce filmul rula m-am adaptat condițiilor și am devenit parte din film.😂 Următorul film în sala MX4D vreau să-l văd 3D!

Experiența de a viziona Twisters în sala MX4D a fost, fără îndoială, una dintre cele mai captivante și memorabile vizionări de film pe care le-am avut. Tehnologia MX4D a dus cinematografia la un nivel complet nou, oferindu-ne o seară incredibilă, plină de emoții și senzații tari. 

Concluzie

"Twisters" (2024) este un omagiu adus originalului din 1996, reușind în același timp să se distingă prin povestea sa originală și abordarea modernă. Cu o regie inspirată de Lee Isaac Chung și performanțe actoricești de excepție, filmul oferă o experiență captivantă și emoționantă. Este un must-see pentru fanii genului și pentru toți cei care doresc să trăiască o aventură palpitantă în mijlocul unor tornade impresionante. Dacă doriți să vă bucurați de un film într-un mod cu totul deosebit, nu trebuie să ratați această experiență! Twisters nu este doar un film despre furtuni devastatoare, ci și despre curaj, prietenie și determinare. 🌟

Pe curând!💝

The Bikeriders - Rebeli pe Două Roți!

 Într-o după-amiază liniștită de vineri, după o săptămână plină de muncă, am avut ocazia să vizionez filmul The Bikeriders (2023) împreună cu o prietenă dragă. Am decis să profităm de ultima zi în care acest film era încă difuzat în cinematografe și ne-am bucurat de o experiență relaxantă, fiind singurele spectatoare din sală.😅 Această atmosferă specială a contribuit la farmecul momentului, oferindu-ne un spațiu privat în care să ne pierdem în povestea filmului.

The Bikeriders, regizat de Jeff Nichols, este un film captivant care te poartă în lumea rebelilor pe motociclete din anii '60. Inspirat din cartea de fotografii a lui Danny Lyon, filmul prezintă viața unui grup de motocicliști care formează un club numit "Vandals". Povestea este centrată pe relațiile dintre membrii clubului și pe impactul vieții de motociclist asupra fiecăruia dintre ei.

Povestea și Personajele

Filmul reușește să creeze un portret autentic și emoționant al personajelor sale, fiecare având propria poveste și motivație. Liderul carismatic al clubului, Johnny, interpretat de Tom Hardy, emană un amestec de duritate și vulnerabilitate care te face să-l privești cu admirație și empatie. În contrast, Benny, jucat de Austin Butler, este un tânăr plin de entuziasm și idealism, care ajunge să înțeleagă complexitatea și sacrificiile necesare pentru a trăi în această lume.

Jodie Comer oferă o performanță remarcabilă în rolul lui Kathy, soția devotată a lui Benny. Ea aduce o notă de sensibilitate și forță feminină într-o lume dominată de bărbați, subliniind dificultățile și dilemele cu care se confruntă femeile din această comunitate.Jocul actoricesc este remarcabil, aducând la viață personaje complexe și credibile. 

Regia și Producția

Jeff Nichols demonstrează încă o dată măiestria sa în a crea o atmosferă autentică și captivantă. Stilul său de regie și contribuția semnificativă pe care Adam Stone, în calitate de director de imagine, reușește să capteze esența epocii și să te transporte în mijlocul evenimentelor. Fiecare cadru este meticulos compus, aducând un omagiu esteticii anilor '60 și culturii motocicliștilor.

Muzica și Atmosfera

Coloana sonoră a filmului, cu piese rock clasice și melodii de blues, completează perfect atmosfera și subliniază emoțiile personajelor. Sunetele motoarelor turate și peisajele americane vaste contribuie la crearea unui sentiment de libertate și de rebeliune, esențial pentru înțelegerea stilului de viață al motocicliștilor.

Concluzie

The Bikeriders este un film care te prinde de la început și nu te lasă să pleci până la final. Este o poveste despre prietenie, loialitate și căutarea identității într-o lume dură și imprevizibilă.

Recomand cu căldură acest film tuturor celor care apreciază o poveste bine spusă, interpretări actoricești de excepție și o regie de calitate. The Bikeriders este cu siguranță un film care merită văzut și care îți va rămâne în memorie mult timp după ce ai ieșit din sala de cinema.

Pe curând!💝

Nu mă poți răni - Stăpânește-ți mintea și reușește imposibilul - David Goggins

Editura: Litera 2023
Gen: non-ficțiune, dezvoltare personală, introspectiv

Titlul original: Can't Hurt Me Master Your Mind and Defy the Odds

Traducere: Sabrina Florescu

Pagini: 336

Steluțe: 3

Sumarul cărții:

Pentru David Goggins, copilăria a fost un coșmar - sărăcia, prejudecata și abuzul fizic i-au colorat zilele și i-au bântuit nopțile. Prin autodisciplină, duritate mentală și mult efort, Goggins s-a transformat dintr-un tânăr supraponderal și depresiv, fără niciun viitor, într-o emblemă a forțelor armate americane și unul dintre cei mai buni atleți de anduranță din lume. Este singurul bărbat din istorie care a finalizat instrucția pentru pușcași marini, pentru Army Ranger School și Air Force Tactical Air Controller, stabilind recorduri în numeroase evenimente de anduranță, ceea ce a inspirat revista Outside să-l numească ”Cel mai în formă on din America”.
În Nu mă poți râni, Goggins ne îmărtășește povestea vieții lui fascinante și ne arată că majoritatea dintre noi ne folosim doar 40% din abilități. Acest volum ne prezintă o cale pe care oricine o poate urma pentru a trece dincolo de durere, a scăpa de frică și a-și atinge adevăratul potențial.

Citate favorite:

"Datorită ei nu am niciodată încredere într-un zâmbet și nu judec o privire încruntată. Tata zâmbea mult, dar nu dădea doi bani pe mine. Sora Katherine era ursuză, dar îi păsa de noi, îi păsa de mine. Voia să fim cea mai bună versiune a noastră."

"[...] singurul mod în care ne putem schimba este dacă suntem sinceri cu noi."

"M-am uitat la oamenii care mă făceau să nu mă simt în largul meu și mi-am dat seama cât de prost se simțeau în pielea lor. Faptul că râdeau și încercau să intimideze pe cineva pe care nici măcar nu-l știau din cauza rasei arăta clar că problema erau ei, nu eu. Dar, când nu ai încredere  devine ușor să apreciezi opiniile altora, iar eu prețuiam opiniile tuturor fără să iau în considerare mințile care le generau. Sună prostesc, dar este o capcană în care cazi ușor, mai ales când ești nesigur pe tine și singurul. De îndată ce am făcut această legătură, mi-am dat seama că nu meritau timpul meu."

"Se spune că există întotdeauna lumină la capătul tunelului, dar nu când ochii tăi se adaptează la întuneric, iar asta mi s-a întâmplat mie."

"Ori de câte ori decizi să urmezi un vis sau îți stabilești un obiectiv, este la fel de probabil să ajungi și la toate motivele pentru care probabilitatea de succes este scăzută. Dă vina pe programarea evoluționistă a minții umane. Dar nu trebuie să lași îndoiala să preia controlul! Poți tolera îndoila ca un șofer pe bancheta din spate, dar dacă pui îndoiala pe scaunul pilotului, înfrângerea este garantată.”

”Majoritatea suntem scalvii propriilor minți.”

”...victoria nu înseamnă întotdeauna să ieși pe primul loc.”

"Trebuie să creăm un sistem care să ne reamintească în mod constant cine naiba suntem când suntem cei mai buni, pentru că viața nu ne va ridica atunci când suntem la pământ."

Recenzie (părere personală)

"Nu mă poți răni - Stăpânește-ți mintea și reușește imposibilul" de David Goggins este o carte autobiografică și motivațională care explorează viața și realizările autorului. David Goggins este cunoscut pentru povestea sa inspirațională, trecând de la o copilărie dificilă la a deveni un atlet de elită și unul dintre cei mai duri oameni din lume. Cartea este împărțită în mai multe capitole care descriu parcursul său de la abuz și sărăcie la succesul în armată și în competițiile de anduranță.

Puncte Forte:

1. Povestea de viață impresionantă: Cartea este o mărturie a forței mentale, studiile arată că noi folosim creierul la capacitate de 40%, iar Goggins a demonstrat că putem prin antrenament, dar nu numai, să ne folosim creierul la o capacitate mult mai mare de 40% . Goggins își împărtășește experiențele dure și lecțiile învățate pe parcurs, inspirând cititorii să își depășească propriile limitări.
2. Mesajul motivațional: Goggins subliniază importanța disciplinei, a muncii grele și a autodeterminării. El susține că fiecare persoană are capacitatea de a-și depăși condițiile și de a realiza lucruri incredibile prin voință și perseverență.
3. Sfaturi practice: Cartea include sfaturi concrete și exerciții mentale pentru a ajuta cititorii să-și dezvolte rezistența psihică și să-și atingă obiectivele. Goggins introduce conceptul de "cookie jar" (borcan cu prăjituri), unde adună amintirile succeselor anterioare pentru a le folosi ca sursă de motivație în momentele dificile.

Puncte Slabe:

1. Stilul direct și brutal: Stilul lui Goggins poate fi perceput ca fiind prea dur sau direct de către unii cititori. El folosește un limbaj puternic și uneori vulgar, ceea ce poate fi deranjant pentru anumite persoane.
2. Lipsa unei structuri narative tradiționale: Cartea este scrisă într-un mod non-linear, cu multe salturi în timp și digresiuni. Acest lucru poate face ca lectura să fie uneori confuză sau dezorganizată.
3. Accentul pe suferință: Deși mesajul principal al cărții este de a înfrunta și a depăși durerea, unii cititori ar putea considera că Goggins pune prea mult accent pe suferință și sacrificiu extrem.

Concluzie:

"Nu mă poți răni - Stăpânește-ți mintea și reușește imposibilul" este o carte puternică și inspiratoare, ideală pentru cei care caută motivație și exemple concrete de depășire a limitărilor personale. David Goggins își împărtășește experiențele de viață într-un mod sincer și necruțător, oferind cititorilor instrumentele necesare pentru a-și transforma propria viață.

Dacă ești interesat de dezvoltarea personală și de povești de viață impresionante, această carte este cu siguranță o lectură recomandată. Eu i-am acordat 3 steluțe, nu a fost ceea ce mă așteptam să fie.

Înscriu această postare în tabelul găzduit de Suzana, Citate favorite.

Pe curând!💝

***poze din arhiva personală, realizate cu Canon EOS 500D

Seria Născută din fum și os - Laini Taylor

 Seria "Născută din fum și os" scrisă de Laini Taylor este un amestec captivant de fantezie și mitologie, care te poartă într-o lume complexă și fermecătoare. Am citit-o acum ceva timp și mi-am amintit de ea când am găsit notițele, din agenda mea literară, și am decis să îți povestesc puțin despre această serie.

Prima carte din serie a apărut în 2016 la Editura Epica, dar eu am descoperit seria abia în 2021, ultima carte din serie nu am mai găsit-o în format clasic, deși am căutat-o foarte mult, deoarece mi-ar fi plăcut să am întreaga serie în format clasic. Cărțile din serie sunt următoarele:

1.Născută din fum și os (Daughter of Smoke and Bone);
2.Vremuri de sânge și străluciri de stele (Days of Blood & Starlight);
3.Visuri de îngeri și monștri (Dreams of Gods & Monsters).

Laini Taylor creează un univers bogat, în care omenii și ființele supranaturale coexistă, dar nu fără tensiuni și conflicte. Personajele sunt extrem de bine conturate și complexe, fiecare având propria sa poveste și motivații puternice. Personajul principal, Karou, este o eroină remarcabilă, cu o putere și o inteligență remarcabilă, dar și cu un trecut misterios care îi influențează viitorul.

Karou este descrisă ca având o frumusețe exotică, cu părul albastru electric care crește natural și ochi de un albastru intens, este încrezătoare și fermecătoare, iar trăsăturile ei fac parte din misterul și farmecul ei. Este inteligentă și isteață, având o minte ascuțită și o abilitate de a se descurca în situații dificile. Este curajoasă și hotărâtă, nu ezită să-și asume riscuri pentru a-și proteja prietenii și pe cei dragi. Deși are un simț al umorului subtil și o latură jucăușă, Karou poartă și o povară emoțională grea din cauza trecutului ei complicat.

Unul dintre aspectele cele mai interesante ale lui Karou este trecutul ei misterios și identitatea complexă. Ea este legată de lumea supranaturală a îngerilor și a demonilor, dar și de lumea oamenilor în care trăiește. Drumul ei către descoperirea adevărului despre sine și originea ei este unul plin de provocări și pericole, dar ea este hotărâtă să găsească răspunsuri indiferent de cost. Evoluția ei pe parcursul seriei este una captivantă, iar cititorii se atașează de ea și de călătoria ei emoționantă plină de aventuri.

Unul dintre aspectele remarcabile ale seriei este modul în care Taylor explorează teme precum identitatea, loialitatea și iubirea în contextul unei lumi fantastice. Ea îmbină perfect acțiunea și suspansul cu momentele emoționale și introspective, ceea ce face ca povestea să fie atât de captivantă și de memorabilă.

În plus, stilul ei narativ este poetic și fermecător, îmbogățit de imagini vii. Astfel, cititorul este învăluit în atmosfera magică a poveștii și este purtat într-o călătorie fascinantă prin tărâmuri fantastice.

Podul Carol este un pod celebru istoric din Prag, traversează râul Vltava și joacă un rol semnificativ în seria "Născută din fum și os" a lui Laini Taylor. Această locație iconică devine un punct central al acțiunii și un element cheie al atmosferei fascinante create de autoare.

Prin descrierile sale detaliate, Taylor redă Podul Carol și împrejurimile într-un mod fermecător, transmițând cititorilor o imagine autentică și captivantă a acestei atracții turistice remarcabile. Podul devine un simbol al trecutului bogat și al misterelor din Praga, oferind un fundal impresionant pentru aventurile și întâmplările din poveste. Imaginile evocatoare și atmosfera misterioasă a acestui loc iconic m-au făcut să-mi doresc să explorez personal această frumoasă capitală europeană și sper să o fac cât de curând!

Imagine de Peggychoucair de la Pixabay

În ansamblu, seria "Născută din fum și os" este o lectură frumoasă, care îmbină aventura și romantismul într-un mod captivant și plin de viață. Recomand cu căldură această serie tuturor fanilor de ficțiune fantastică și povestiri cu eroi puternici și lumi fascinante. Mie mi-a plăcut foarte mult!

Mai jos las citatele mele favorite din această carte, iar postarea o înscriu în tabelul găzduit de Suzana - Citate Favorite:

”De-a lungul anilor, descoerise că nu trebuia decât atât, zâmbetul acela indolent, și putea spune adevărul fără a risca să fie crezută.”

”- Dorințele nu sunt pentru prostii.
- Păi, tu la ce le folosești?

- La nimic, a zis el. Eu nu-mi pun dorințe.

- Cum? se minunase ea. Niciodată? Cu toată magia aceea la vârful degetului său mic!

- Dar ai putea avea tot ce-ți dorești ....

- Nu chiar tot. Există lucruri mai mari decât orice dorință.

- Ca de exemplu?

- Majoritatea lucrurilor care contează.

.................................................................

- Eu sper, copilă, dar nu doresc. E o deosebire.

- Pentru că speranța vine din înăuntrul tău, iar dorințele sunt doar magie.

- Dorințele sunt falsuri. Speranța este adevărată. Speranța își face propria magie.”

”Am întâlnit un înger în Maroc și m-am ales doar cu niște cicatrici crunte.”

”A fost odată ca niciodată un înger care zăcea pe moarte în ceață. Și un diavol s-a aplecat peste el și i-a zâmbit.”

sursă foto: Pinterest

”- Magie? întrebase Akiva. De unde vin păsările astea ale căror oase fac magie?

- Oh, nu e magie. Dorințele nu se îndeplinesc cu adevărat.

- Și atunci, pentru ce o faci?

Ea ridicase din umeri.

- Speranță? Speranța poate fi o forță puternică. Poate că nu e magie autentică în ea, dar când știi care e cea mai arzătoare speranță și o păstrezi ca pe o lumină în tine, poți face lucrurile să se întâmple. E aproape ca o magie.”

”A fost odată ca niciodată, când pe cer erau două luni, surori. Nitid era zeița lacrimilor și a vieții, iar cerul era al ei. Nimeni nu o venera pe Ellai, în afară de amanții secreți.”

”- Dragostea e un lux.

- Nu. Dragostea este un element al naturii.

Un element al naturii. Ca aerul de respirat, ca pământul de sub picioare.”

”A fost odată ca niciodată, când un înger și un diavol au ținut de un iadeș. Iar când s-a rupt, a spintecat lumea pe din două.” 

sursă foto: Pinterest

”Sau... probabil Soarta îți întindea viața înainte, ca o rochie pe pat, și tu puteai fie s-o îmbraci, fie să umbli dezbrăcată.”

”- Sufletele moarte visează numai la moarte, i-a spus resurecționistul Împăratului. Vise mărunte pentru indivizi mărunți. Viața e ceea ce crește pentru a umple lumile. Te domină fie viața, fie moartea.”

”Odată ca niciodată, un înger și un diavol și-au pus mâinile în dreptul inimilor și au pornit apocalipsul.”

sursă foto: Pinterest

”- Știi ce înseamnă ”a te împrieteni”, nu-i așa? răspunse Karou evaziv.

Înseamnă a arunca sânge în apă ca să atragi rechinii.”

”- [...] mintea este un palat cu odăi pentru mulți oaspeți. Probabil majordomul are grijă să instaleze delegații științei într-o aripă separată de aceea a emisarilor Credinței, ca să nu se încaiere pe culoare.”

”- [...] viața, chiar și în cea mai nenorocită formă, își înfige ghearele în tine.”

”Există trecut și există viitor, [...] Prezentul nu e niciodată mai mult de o singură secundă care le separă. Există numai prezentul și e infinit. Trecutul și viitorul sunt doar obloane pe care le purtăm noi, astfel încât infinitul acela să nu ne înnebunească.”

”Oamenii cu secrete n-ar trebui să-și facă dușmani.”

Pe curând!💝

Adulții ăștia! - Caroline Hulse

Editura: Corint Books (Leda Edge) 2018
Gen: Comedie, dragoste
Titlul original: The Adults
Traducere: Alexandra Fusoi
Pagini: 416
Steluțe: 2,5

Sumarul cărții:

Claire și Matt au divorțat, dar, la un moment dat, au hotărât că fiicei lor i-ar prinde bine să petreacă un Crăciun ”normal”, în familie. Niciunul nu mai are habar a cui a fost ideea sau cine a propus să îi invite și pe noii lor parteneri. Cert e că Matt a venit cu iubita lui, Alex cea haioasă, deșteaptă și extrem de răbdătoare, iar Claire l-a adus pe Patrick, un atlet care se antrenează pentru triatlon și e numai bun de însurătoare. Iar fiica lor, Scarlett, l-a luat cu sine pe prietenul ei imaginar, Posey, care-i un iepure.

Așa că s-au trezit blocați toți cinci (sau șase?) într-o vacanță plină de ”activități amuzante” pe care cei mari le suportă doar străngând din dinți, bând vârtos după ce o trimit pe Scarllet la culcare și dezvăluind secrete mult prea personale din trecut. Și, cu toate că și-au propus cu toții să se poarte ”ca niște oameni în toată firea”, ”ca niște adulți responsabili”, în curând, vacanța lor, transformată într-un adevărat butoi cu pulbere, ia sfârșit acolo unde începe povestea cărții: cu un telefon dat la Salvare și sosirea unei ambulanțe la parcul de vacanță Happy Forest, lângă grota lui Moș Crăciun, peste drum de locul de fumat al spiridușilor...

CE S-O FI ÎNTÂMPLAT, OARE?

CE ȚI-E ȘI CU ADULȚII ĂȘTIA!

Citate favorite:

”Iritarea ducea la lipsă de rațiune, iar lipsa de rațiune era un eșec personal - și profesional.”

”- Nu există normal, Posey. Fiecare e diferit. Ești perfect așa cum ești. Ești tu. Ar trebui să-ți placă labele tale noduroase pentru că sunt ale tale.”

”- Viața e ce se întâmplă atunci când îți faci alte planuri.” 

Părerea mea personală despre Adulții ăștia!:

Avusesem în plan să citesc această carte mai devreme, dar, toate lucrurile se întămplă la timpul lor, așa că vremea potrivită să citesc această carte a fost sâmbătă ( 20 ianuarie). De ce spun că atunci a fost vremea ei? Pentru că joi și vineri au fost două zile groaznice la serviciu și nu aș fi putut să citesc o carte ”grea”, însă Adulții ăștia! a fost potrivită, plus că Dumnezeu a creat atmosfera potrivită, sâmbătă a nins, acțiunea cărții se desfășoară de sărbătorile de iarnă. Și, pentru că încă nu am despodobit bradul, am aprins și instalația, să fie totul ca la carte!😂

Cartea se citește ușor și se poate citi oricând, deoarece atmosfera sărbătorilor de iarnă nu este accentuată, ci relațiile dintre adulți! Este o comedie neagră care explorează dinamica complicată a unei familii neobișnuite în timpul sărbătorilor de Crăciun. Cartea prezintă povestea a patru adulți care decid să petreacă Crăciunul împreună, în ciuda faptului că sunt divorțați și au un copil împreună. Încercând să creeze o atmosferă festivă pentru copil, evenimentele iau o întorsătură neașteptată și amuzantă. Matt a fost căsătorit cu Claire și are o fetiță, Scarllet, cu ea, iar acum o are iubită pe Alex, iar Claire are un nou iubit, pe Patrick. Scarllet are un prieten - iepure imaginar, Posey. Toți cinci, sau șase, decid să facă sărbătorile împreună la Happy Forest. ”Adică... o vacanță cu foștii soți și noii parteneri? Ce fel de oameni fac așa ceva?”

Fiecare eveniment, deoarece capitolele sunt doar numerotate,  începe cu un extras din broșura Happy Forest, un fel de preambul al evenimentelor care urmează să se întâmple. Uneori am râs și am apreciat abordarea realistă a situației. Cartea explorează teme precum relațiile complicate, schimbările în familie după divorț și modul în care oamenii încearcă să se adapteze la situații neconvenționale. Eforturile personajelor de a se înțelege reciproc, nu doar de a se tolera, au fost bine transpuse, iar toate subtilitățile răutăților pe care le-au ținut pentru sine au fost evidente. Este scrisă într-un ton comic, oferind cititorilor o privire amuzantă și provocatoare asupra vieții adulților în preajma sărbătorilor.

Am empatizat cu Alex, dar sigur nu aș fi avut răbdarea ei și povestea s-ar fi terminat în seară ”petrecerii”😂, iar Claire mi-a fost antipatică încă de la început, la fel și Matt și Patrick.

Este o carte ok, am râs și pentru asta am notat-o pe Goodreads cu 3 (2,5 steluțe).

O zi de decembrie- Josie Silver

Cartea am primit-o de la Secret Santa și, chiar dacă nu este genul meu, am promis că o voi citi, iar acum revin cu părerea mea personală despre această carte.

Am început anul în afara zonei mele de confort, aceasta fiind prima carte pe care am citit-o în acest an, 2024.

Este o carte de dragoste, apărută la Nemira, în 2018, și are următoarea descriere:

”Laurie e convinsă că dragostea la prima vedere e un mit. Dar, într-o zi de decembrie, printr-o ninsoare puternică, zărește din autobuz un bărbat și știe imediat că l-a găsit pe EL.

Convinsă că îi e sortit să-l revadă, își petrece un an de zile căutându-l prin toate cafenelele din Londra. Nu îl găsește, în schimb, îl reîntâlnește la o petrecere de Crăciun, când cea mai bună prietenă i-l prezintă ca pe noul ei iubit, Jack, bărbatul din stația de autobuz.”

Cred că am mai spus că nu prefer romanele de dragoste, unul dintre motive ar fi că se exagerează mult prea mult, dar aceată carte, probabil e de vină și perioada în care am citit-o, a fost chiar drăguță. Mi-a plăcut foarte mult sfârșitul.

Inițial, am fost intrigată de perspectiva protagonistei, Laurie, care descoperă că destinul său se leagă de un necunoscut întâlnit într-o zi friguroasă de decembrie, în stația de autobuz. Cu toate acestea, atmosfera cărții se dovedește a fi perfect adaptată pentru sezonul sărbătorilor.

Povestea se desfășoară pe parcursul a zece ani, dar se pare că fiecare altă lună este eclipsată de forța și farmecul aparte al lunilor decembrie. Într-un stil plin de emoție, presărat cu umor pe alocuri, Josie Silver prezintă viața în capitala britanică, subliniind atmosfera specifică sărbătorilor de iarnă.

Josie Silver abordează abil și latura umană a personajelor, dezvăluind vulnerabilități, pasiuni și secrete. Cititorii vor descoperi conexiuni între personaje și vor explora intriga dinamicii relațiilor care se dezvoltă pe parcursul cărții.

O provocare pentru cititori poate fi alegerea făcută de Jack, care este îndrăgostit de Laurie, de a rămâne cu Sarah, ceea ce poate stârni reacții diferite în privința loialității și adevărului în relații. Această dinamică adaugă o notă de complexitate și conflicte interioare, creând un spațiu de reflecție asupra naturii iubirii și a alegerilor pe care le facem în viață.

”O zi de decembrie” este o carte simplă, comercială, personajele sunt slab construite, dar cu toate acestea mi-a făcut plăcere să o citesc. Nu știu dacă în altă perioadă a anului aș fi simțit la fel, dar, de obicei, atmosfera sărbătorile mă ”înmoaie”😂 și caut povești cu elemente incredibile și dorințe care par a fi în afara oricărui raționament, doresc să simt magia din jur, încărcată de multă multă iubire. I-am acordat 3 steluțe pe goodreads!

Pe curând!💝

True Spirit 2023 - Film

True Spirit (Spirit Liber) este un film dramă biografic, apărut în 2023, difuzat de Netflix, un film care ar trebui vizionat de copii, dar mai ales de părinți.

Filmul este regizat și adaptat de Sarah Spillane, produs de Debra Martin Chase și de Sunstar Entertainement, este povestea devărată a Jessicăi Watson, bazat pe cartea sa autobiografică. Un film despre curaj, încredere, susținere, despre ambiție, determinare, tineri și visele lor, despre iubire, efort și inteligență.

Sursă foto: IMDB

Jessica Watson este o navigatoare australiană născută pe 18 mai 1993 în Gold Coast, Queensland, Australia. Ceea ce a făcut-o faimoasă în lumea nautică a fost că, la vârsta de 16 ani, a devenit cea mai tânără persoană care a navigat singură în jurul lumii, fără oprire sau asistență.

Călătoria ei extraordinară a început pe 18 octombrie 2009, când a plecat într-o călătorie non-stop în jurul lumii cu iahtul său mic, numit "Ella's Pink Lady". A traversat Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic și Oceanul Indian, trecând prin Capul Bunei Speranțe și Capul Horn. Călătoria sa a durat 210 zile, iar ea a revenit în portul Sydney pe 15 mai 2010.

Realizarea lui Jessica Watson a fost remarcabilă, atrăgând atenția la nivel global și aducându-i numeroase premii și recunoașteri. A fost numită "Australian of the Year" în 2011, iar călătoria ei a fost considerată un exemplu de curaj și determinare.

De-a lungul călătoriei sale, Jessica a trebuit să înfrunte condiții meteorologice dificile, să se descurce singură în mijlocul oceanului și să gestioneze toate aspectele legate de navigare și întreținerea iahtului. Realizarea ei a fost o dovadă a forței sale interioare și a dedicării față de visul ei de a naviga în jurul lumii.

După întoarcerea sa acasă, Jessica Watson a continuat să inspire și să încurajeze tinerii să-și urmeze pasiunile și să-și depășească limitele.

Jessica Watson a publicat două cărți, deși suferă de dislexia, care relatează experiența sa de a naviga și călătoria ei în jurul lumii. Prima carte este intitulată "True Spirit". Aceasta oferă cititorilor o perspectivă detaliată asupra călătoriei sale solo și a provocărilor pe care le-a întâmpinat

A doua carte se numește "Indigo Blue" și este o carte pentru copii, care împărtășește povestea aventurilor sale și încurajează tinerii să-și urmeze visele.

Ambele cărți reflectă nu doar realizările sale în domeniul navigației, ci și abilitățile sale de povestitor și modul în care a depășit obstacolele, inclusiv dificultățile inițiale cu dislexia.

Sursă foto: Netflix

Mi-a plăcut foarte mult finalul, când oficialitățile au numit-o eroină, ea le-a răspuns:

”Nu sunt erou, sunt o persoană simplă. Nu trebuie să fii cineva special pentru a realiza ceva uimitor. Trebuie doar să ai un vis, să crezi în el și să muncești din greu pentru a-l realiza.”

Mi-a plăcut foarte mult filmul și ți-l recomand cu drag!