Reflexii în... busolă! - Muzeul Geologic București

 Sâmbăta trecută am vizitat Muzeului Geologic Național din București. Una dintre surprizele plăcute ale vizitei a fost expoziția cu vânzare de cristale, bijuterii și pietre semiprețioase, amplasată chiar în interiorul muzeului, unde mi-am lăsat o parte din econimii.😂

Situat pe Șoseaua Kiseleff, într-o clădire istorică ce datează din 1906, muzeul este locul unde Pământul își dezvăluie povestea și ne învață despre fragilitatea și măreția sa. Dacă ai ocazia să-l vizitezi, fă-ți timp să te pierzi în detalii, să simți vibrațiile fiecărei pietre și să înveți despre istoria geologică a Pământului.

Am facut foooarte multe fotografii, dar pentru rubrica ”Reflexii în oglindă” voi posta doar câteva, care sper să-ți placă:

O busolă cu oglindă mică… Poti ghici cine e în reflexia ei? 

Dacă ai o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai l-ai vazut în "oglindă" (orice fel de oglindă... chiar și oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) te invit sa participi la rubrica "Reflexii în Oglindă", dacă dorești, inițiată de SoriN și preluată de Carmen. 

Reflexiile unui Pinot Noir Rose

 Fotografia ne oferă o fereastră prin care putem surprinde detalii ascunse, jocuri de lumină și umbre care nu sunt întotdeauna evidente la prima vedere. Am încercat să surprind în fotografii nuanțele și reflexiile delicate, transformând vinul într-un personaj central al unei scene aproape poetice.

Asemenea unui dans subtil între lumină și culoare, acest Pinot Noir Rose demisec de la Podgoria Silvaniei reflectă perfect fiecare fascicul de lumină, dezvăluindu-și textura sa delicată și culoarea de roz pal. Această nuanță atrage privirile, sugerează prospețimea și finețea vinului, invitându-te să-l descoperi. Reflexia din pahar este doar o anticipare a experienței complexe care urmează.

Când am turnat vinul în pahar, am fost învăluită de un parfum fin, elegant, cu note distincte de trandafir și fructe roșii, amintind de cireșe și căpșuni culese pe rouă. Gustul urmează perfect această invitație olfactivă, dezvăluind o dulceață subtilă de fructe, echilibrată de o aciditate sprințară care îți trezește simțurile.

„Oglinda gustului”, dacă tot suntem la rubrica Reflexii în oglindă, este o combinație perfectă între dulceag și amărui, care persistă plăcut pe palatul gurii.

Acest vin nu doar că strălucește în pahar, dar este și extrem de versatil în asocierile culinare. Perfect pentru o masă completă, poate fi savurat alături de salate proaspete, preparate ușoare de pui sau fructe de mare, dar și alături de deserturi fructate, precum o tartă cu fructe de pădure. Un singur avertisment – evită carnea roșie grea, căci finețea acestui rose merită să fie lăsată să strălucească fără a fi copleșită.

Privind reflexiile din pahar, mi-am dat seama că fiecare pahar de vin este, de fapt, o oglindă a momentului în care îl bei. Vinul captează starea noastră de spirit, atmosfera, și chiar discuțiile pe care le purtăm la masă. Un pahar de Pinot Noir Rose demisec oferă ocazia de a reflecta asupra bucuriilor vieții, fie că este vorba despre momente de relaxare într-o seară liniștită sau de o conversație cu prietenii.

Înscriu acest articol la rubrica ”Reflexii în oglindă”, găzduită de Carmen!

Dacă ai o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai l-ai vazut în "oglindă" (orice fel de oglindă... chiar și oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) te invit sa participi la rubrica "Reflexii în Oglindă", dacă dorești, inițiată de SoriN și preluată de Carmen. 

Reflexiile din pahar! - Volumul 1

Într-o sâmbătă liniștită de vară, am descoperit magia Sauvignon Blanc-ului de la Caii de la Letea-Volumul 1, o comoară premiată cu aur la IWCB 2017. În paharul meu, lumina caldă a soarelui s-a oglindit într-un dans de nuanțe aurii, aducând cu sine atmosfera captivantă a Deltei Dunării.

Aromele proaspete de flori de soc și citrice m-au îmbiat să explorez fiecare înghițitură, fiecare notă gustativă fiind o călătorie prin peisajele însorite și pădurile umede ale Deltei. În pahar, vinul strălucea ca un galben pai, amintind de peisajele însorite ale Deltei. Așa că am surprins acest moment într-o fotografie. Reflexiile luminoase ale paharului au însoțit fiecare înghițitură, ca un dans al luminii în apa calmă a unui lac. În oglinda vinului, am văzut nu doar un spectacol vizual, ci și o poveste a măiestriei vinificației și a conexiunii cu natura din Delta Dunării.

Recomand să savurați acest vin răcit la temperatura potrivită, în zilele călduroase de vară, acest vin își poartă povestea în fiecare înghițitură, aducând o notă aparte de prospețime și eleganță în fiecare moment al degustării. Cu fiecare înghițitură, vei descoperi o poveste captivantă și plină de rafinament, ce te aduce mai aproape de farmecul unic al vinurilor din România.

Înscriu acest articol la rubrica ”Reflexii în oglindă”, găzduită de Carmen!

Dacă ai o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai l-ai vazut în "oglindă" (orice fel de oglindă... chiar și oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) te invit sa participi la rubrica "Reflexii în Oglindă", dacă dorești, inițiată de SoriN și preluată de Carmen. Publică fotografiile într-un articol pe blogul tău si înscrie articolul în tabelul de aici (click).

Bruxelles - Reflexii în oglindă!

În concediul meu din Bruxelles, am avut grijă să fac și poze în care să surprind reflexii pentru rubrica Reflexii în oglindă, găzduită de Carmen, pe blogul ei - Între vis și realitate.

O fântână din Grădina Botanică din Bruxelles!

Parcul Leopold!

Am surprins niște reflexii pe clădire, dar nu numai reflexii!

Pozele sunt din arhiva personală!

 

Eros și Psyche - Când arta întâlnește tehnologia !

 Povestea de iubire dintre Eros și Psyche se spune că este cea mai frumoasă și că în spatele mitului iubirii dintre ei se află semnificații profunde atribuite introspecției.

În vacanța din Italia, mergând la pas prin Roma, am ajuns la Galleria Alberto Sordi, unde era expusă lucrarea Eros și Psyche, o reproducere contemporană la scară reală (1:1) a sculpturii lui Amore e Psiche de Antonio Canova, ca tribut adus celui mai mare interpret al neoclasicismului, sculpura originală se află expusă la Louvre în Paris.

Replica sculpurii a fost realizată cu ajutorul tehnologiei, în colaborare cu Robotor. Modelul de ipsos a fost scanat 3D, apoi un robot a sculptat, timp de 270 de ore, neîntrerupt, 10 tone de marmură albă din Carrara (oraș din provincia Massa-Carrara, din regiunea Toscana, renumit pentru marmura de culoare albă).

Probabil, dacă ne cumpăram abonament la metrou/autobuz, cum recomandă blogurile de călătorii, am fi ratat această minunată sculptură. 

Pozele sunt din arhiva personală, iar articolul îl înscriu la rubrica Reflexii în oglindă, găzduită de Carmen, pe blogul ei - Între vis și realitate.

Tibrul și podurile lui - Reflexii în oglindă

Tibru este un fluviu care se varsă în Marea Tireniană și este fascinant datorită, în secial, splendidelor sale poduri, unele milenare.

Mi-a plăcut foarte mult podul Sant Angelo, ridicat din porunca împăratului Hadrian (136 d.H.) pentru a lega malul stâng al fluviului de mausoleul său. În 1450 a fost reconstruit, deoarece mulțimea de pelerini venită la Roma pentru jubileu a provocat prăbușirea podului. În 1534, după restaurare trei arcade originale au spraviețuit, însă Clement al VII-lea a mutat statuile lui Sf. Petru și Sf Pavel în capătul opus mausoleului.

Astăzi, podul este renumit în toată lumea, datorită statuilor îngerilor cu simbolul Patimilor desenate de Gian Lorenzo Bernini și realizate de elevii săi

 Pozele sunt din arhiva personală, iar articolul îl înscriu la rubrica Reflexii în oglindă, găzduită de Carmen, pe blogul ei - Între vis și realitate.

Biserica S.Bonaventura de pe colina Palatino

 În mini-vacanța am străbătut Roma la pas, am avut grijă să ne cazăm la un hotel care să fie aproape de toate obiectivele turistice. Am ales un hotel de 3 stele - Rome Garden Hotel - cu mic dejun inclus (mâncarea foarte gustoasă) și foarte curat. Ne-a surprins plăcut acest hotel, se făcea curat zilnic, condiții decente, la 3 stele nu aveam mari așteptări, dar acest hotel ni le-a depășit. 

Grădina hotelului era foarte drăguță, primăvara presupun că e plină cu flori, iar camerele au nume de flori. Noi am stat la camera 503 și era o narcisă. În print screen-ul de mai jos poți vedea distanțele până la obiectivele turistice, Vaticanul a fost cu 15 minute de mers pe jos mai departe, la celelalte obiective am făcut între 15-20 minute de mers pe jos:

Rome Garden Hotel

În fiecare zi ne-am propus să vizităm 2-3 obiective, iar azi îți voi arăta o mănăstire catolică, mai puțin cunoscută, situată pe cel mai înalt punct pe colina Palatino, în imediata apropiere a Colosseumului. Am descoperit-o întâmplător și am nimerit la fix când se făcea un tur ghidat gratuit al mănăstirii și al grădinii acesteia, care ofera o priveliște panoramică a Colosseumului.

Priveliște panoramică asupra Colosseumului din grădina mănăstirii.

Biserica-mănăstire franciscană a fost construită de Francesco Barberini, la cererea lui Bonaventura Gran, și a fost finalizată în anul 1689. Terenul pe care se află biserica  a fost deținut de familia Barberini, care până atunci se ocupaseră cu viticultura. Lucrările de construcție au început în 1675 peste un vechi apeduct din vremea împăratului Claudius (41-54) și au fost finalizate în 1689, însă Bonaventura nu a apucat să vadă biserica, deoarece a decedat cu cinci ani înainte de a fi finalizată. Deasupra ușii de la intrare are o statuie în stil baroc al Sfantului Bonaventura, iar deasupra ei este o fereastră circulară decorativă vitraliu modernă.

Biserica este o clădire cu plan în formă de navă, de o parte și de alta a altarului principal se află două capele mici în adânciturile peretelui. Tavanul bisericii a fost plat, dar ulterior a fost transformat în boltă, care este pictată 3D. La fel este pictată și mobila din mănăstire: un perete este mobilat cu mobilă din lemn masiv, următorul perete este pictat cu mobilă 3D, următorul are mobilă adevărată. Este foarte bine pictat că nici nu observam acest detaliu, dacă nu ne-ar fi spus ghidul. 

Altarul principal

Bolta bisericii pictată 3D

Am uitat să specific că pe zidul care duce la biserică și mănăstire sunt basoreliefuri care reprezintă etape din momentul răstignirii lui Iisus, care sunt protejate de gratii. Grădina mănăstirii este superbă, are soiuri diferite de pomi și flori, cu două fântâni decorative și mulți papagali verzi, pe care nu am reușit să-i fotografiez, dar care îți încântă auzul cu ciripitul lor.

Una dintre fântânile decorative in care am surprins niște reflexii.

Nu am reținut numele ghidului, dar a povestit foarte frumos și a avut o engleză foarte bună, înțelegeai ceea ce spune, grupul a fost mixt, a vorbit atât în italiană cât și engleză. Era voluntar la mănăstire. Turul a durat în jur de 20 de minute. Dacă ai drum la Colosseum îți recomand să vizitezi biserica și mănăstirea S.Bonaventura.

Biserica San Bonaventura de pe Colina Palatino nu este doar un loc de cult, ci și o fereastră deschisă către trecut, unde fiecare piatră vorbește despre perioade de timp diferite, și fiecare frescă te poartă prin epoci uitate. O vizită aici este o incursiune în trecutul Romei, într-un loc care continuă să trăiască și să respire istorie și credință.

Înscriu acest articol la rubrica Reflexii în oglindă, găzduită de Carmen, pe blogul ei - Între vis și realitate.

Pe curând!💝

Oglinzi - Reflexii în oglindă!

 Oglinzile, obiecte simple în aparență, au o istorie bogată și complexă, reflectând nu doar imagini vizuale, ci și evoluția tehnologică și culturală a umanității. De la primele reflexii în suprafețe de apă liniștită la oglinzile moderne din sticlă acoperită cu straturi subțiri de metale, aceste obiecte au călătorit printr-un fascinant drum al inovației și descoperirii.

Muzeul de Artă, Timișoara, 2023

Istoria Primelor Oglinzi:

Primele oglinzi au fost probabil suprafețe naturale, precum apele liniștite ale lacurilor și râurilor. Încă de la începuturile umanității, oamenii au observat că aceste suprafețe pot reflecta lumina și imagini ale lumii înconjurătoare. Se crede că oamenii preistorici au folosit astfel de "oglinzi" primitive pentru a se vedea pe ei înșiși și pentru a observa mediul înconjurător.

Oglinzi fabricate din metale precum bronzul și argintul au apărut în antichitate (de aproximativ 5000 de ani). Civilizațiile egiptene și romane au creat oglinzi din aceste materiale, adesea decorate cu motive artistice. Aceste oglinzi metalice aveau o funcționalitate limitată din cauza deformărilor și imperfecțiunilor în suprafața lor.

Sala oglinzilor-Muzeul de Artă, Craiova

În Evul Mediu, tehnicieni și artizani au început să experimenteze cu sticla pentru a produce oglinzi mai clare și mai eficiente. Procesul de acoperire a sticlei cu un strat subțire de metal, cum ar fi argintul, a devenit o practică răspândită în timpul Renașterii. Această inovație a adus îmbunătățiri semnificative în calitatea și claritatea imaginii reflectate.

Casa Universitarilor, Craiova

Secolul al XIX-lea a adus o revoluție în producția oglinzilor. Procesele tehnologice au evoluat, iar oglinzile au devenit mai accesibile din punct de vedere economic. Fabricanții au îmbunătățit aderarea straturilor de metal la sticlă, ceea ce a condus la oglinzi mai durabile și mai rezistente. Această perioadă a marcat trecerea oglinzilor de la obiecte de lux la elemente comune în gospodăriile oamenilor.

Casa Universitarilor, Craiova

În secolul al XX-lea, tehnologia oglinzilor a continuat să evolueze. Materiale precum aluminiul au înlocuit argintul în acoperirea sticlei, oferind avantaje în ceea ce privește durabilitatea și costul. Oglinzi specializate, cum ar fi oglinzi antireflexie, oglinzi de securitate și oglinzi inteligente, au devenit parte integrantă a vieții noastre cotidiene.

Casa Universitarilor, Craiova

Oglinzi în Artă și Cultură

Oglinzile nu sunt doar obiecte funcționale; ele au și o semnificație simbolică în artă și cultură. De-a lungul istoriei, oglinzile au fost asociate cu introspecția, auto-reflecția și identitatea. Ele au jucat un rol important în operele literare și artistice, simbolizând adesea adevărul sau iluzia.

Hotel Ramada, Brașov

Hotel Ramada, Brașov

Oglinzile au parcurs un drum lung și captivant, de la reflectarea imaginilor în apele liniștite la crearea unor obiecte complexe și utile în era modernă.

Pozele sunt din arhiva personală, iar articolul îl înscriu la rubrica Reflexii în oglindă, găzduită de Carmen, pe blogul ei - Între vis și realitate.

Reflexii în podea pentru reflexii în oglindă!

sursă foto: circulă pe facebook (nu știu autorul)

În timp ce secretara își căuta cu sârguință un dosar în sertarele pline cu hârtii, domnul Smith descoperă că podeaua lucioasă reflectă un alt aspect important al organizării actelor din birou.

Dacă ai o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai l-ai vazut în "oglindă" (orice fel de oglindă... chiar și oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) te invit sa participi la rubrica "Reflexii în Oglindă", dacă dorești, inițiată de SoriN și preluată de Carmen. Publică fotografiile într-un articol pe blogul tău si înscrie articolul în tabelul de aici (click).

 

Balon cu aer cald! - Reflexii în oglindă

Ți-am povestit că în zona Olteniei au început să organizeze tot felul de festivaluri interesante și un astfel de festival a fost și Festivalul Baloanelor cu aer Cald, la care am participat și eu sâmbătă!

Poza pe care azi am ales-o îndeplinește toate condițiile de a participa la  jocul ”Reflexii în oglindă”!

Înscriu postarea în tabelul găzduit de Carmen la rubrica Reflexii în oglindă :

Recomandarea sună așa: "Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi și cea retrovizoare).

Reflexii în oglindă din tren!

În 2020 am călătorit mult cu trenul, nu era aglomerat, era liniște, puteai să dormi, să mergi la toaletă când doreai, cred că acestea sunt avantajele de a călătorii cu trenul în comparație cu mașina, chiar dacă am făcut cu o oră mai mult decât am fi făcut cu mașina!

Eu și prietena mea ne propusesem să vizităm toate obiectivele turistice din județul Vâlcea, bineînțeles că nu am reușit, dar am vizitat suficiente locuri superbe, unde ne-am umplut cu energie pozitivă și ne-am încărcat bateriile.

În filmarea scurtă din tren se văd munții oglindiți în râul Olt, mi s-a părut potrivită pentru joculețul lui Carmen, așa că am împărtășit-o cu tine, cititorul meu drag.💖
 

Înscriu postarea în tabelul găzduit de Carmen la rubrica Reflexii în oglindă :

Recomandarea sună așa: "Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi și cea retrovizoare).

FLOAREA-SOARELUI - Reflexii în oglindă!

 

FLOAREA-SOARELUI  lui Vladimir Curbeț - de Grigore Vieru

Într-o tânără grădină

Dintr-un sat frumos, bogat,

Am văzut o răsărită

Căreia ochii i-au legat.

 

Înțeleg că nu degeaba,

Ci de păsări care zbor.

Totuși e neomenește

Să legi ochii unei flori.

 

Nu mai știe-n care parte

E acum Soarele.

Amărâtă se gândește:

,,Poate că nici nu mai e!”

 

Doamne, cum sluțit-am floare,

O am cunoscut abia.

Ieri, crăiasă fără seamăn,

Azi te poate speria.

 

Un copil de ea aseară

Chiar s-a speriat puțin.

Latră-n fața ei cățelul

Ca la dușman și străin.

 

E și pâine, și la pâine,

Și căsuță, și cărbuni.

Dar ceva în viața asta

Nu-i la cale, oameni buni.

 

Nu-i la cale, cum să fie,

Dacă, omule, în loc

Să-i spui florii: ,,Bună ziua”,

Îi pui cârpe pe ochi.

 

Elei, soro, cum îni vine

Cârpa de pe ochi să-ți scot,

Să fugim și să ne-ascundem

Și de bine, și de tot;

 

Să luăm cu noi și cucul

Care-a mai rămas pe lunci,

Să vedem ce-a zice omul,

Să vedem ce-a zice-atunci?!

Înscriu postarea în tabelul găzduit de Carmen la rubrica Reflexii în oglindă :

Recomandarea sună așa: "Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi și cea retrovizoare).

Pe malul Mării Galileii ... - Reflexii în oglindă!

Decembrie 2022 (Israel) - poză din arhiva personală

Pe malul mării Galileii,

Colinele şi azi şoptesc

Cu freamăt de zefir în frunze:

"Tatăl nostru cel ceresc..."

 

Şi clipocitul lin de apă,

Aduce-nfiorat ecou,

De-un glas duios ce viu răsună:

"Sfinţească-Se Numele Tău!"

 

Se-aud în ciripit de vrăbii

Cântări ce nu se pot cânta,

Şi-o bucurie fără seamăn:

"Să vie-mpărăţia Ta!"

 

Iar florile-n cununi de aur,

Şi-n straie albe ca de nea,

Îşi pleacă fruntea în ţărână:

"Să fie, Tată, voia Ta!"

 

Pe malul mării Galileii,

Timid păşesc tărâmul sfânt:

"Precum în cer aşa să fie,

Şi-aici, o Doamne, pe pământ!” (Autor Valentin Popovici)

Înscriu postarea în tabelul găzduit de Carmen la rubrica Reflexii în oglindă :

Recomandarea sună așa: "Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi și cea retrovizoare).

Avion cu motor - Reflexii în oglindă!

 

Avion cu motor,

Ia-mă și pe mine în zbor

Să mă fac aviator!

Avion cu motor,

Ia-mă și pe mine în zbor

Nu te iau, că ești mic, 

Și te cheamă Polonic!

Poză face parte din arhiva personală, versurile sunt din popor, le cântam când eram mici atunci când zăream câte un avion pe cer!

Înscriu postarea în tabelul găzduit de Carmen la rubrica Reflexii în oglindă :

Recomandarea sună așa: "Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi și cea retrovizoare).

Natura prinde viață - Reflexii în oglindă!

30 aprilie 2023 - Parcul Romanescu, Craiova

 

30 aprilie 2023 - Părculețul din fața Bisericii Sf. Dumitru, Pielești

Când privești oglinda mării 

- Mihai Eminescu, 1869

Când privești oglinda mărei,

Vezi în ea

Țărmuri verzi și cerul sărei,

Nor și stea.

Unda-n plesnetul ei geme

Și Eol

Sună-n papura ce freme

Barcarol.

Un minut dacă te-ai pierde,

Tu, măcar,

Sub noianul mării verde

Și amar,

Colo-n umeda-i pustie,

Ca-n sicriu,

Te-ai simți pe vecinicie

Mort de viu.

Vezi pe buza mea pălită

Un surâs,

Vezi pe fruntea-mi liniștită

Dulce vis,

Și al luncei vânt de vară

Călduros

Cântă-n lira mea amară

Lănguros.

De-ai pătrunde c-o privire

Al meu sân,

Să vezi marea-i de mâhnire

Și venin,

Ai cunoaște-atuncea bine

Traiul meu:

Suflet mort, zâmbiri senine - 

Iată eu.

(Poezia face parte din volumul 1 - Poezii Proză Literară, apărut la Editura Cartea Românească, 1978)

Înscriu postarea în tabelul găzduit de Carmen la rubrica Reflexii în oglindă :

Recomandarea sună așa: "Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi și cea retrovizoare).