Suport de lumânare- La indigo !

 În luna septembrie, pentru „Transformări Creative”, tema a doua este „La Indigo” și provocarea constă în realizarea unui Borcan cu lumânare. Eu am ales să transform un borcan gol, rămas de la castraveți murați, într-un suport de lumânare cu totul special, păstrând toate element obligatorii cerute de temă.

Această lucrare trebuie copiată ”la indigo”

Primul pas a fost să curăț complet borcanul de etichete și să-l pregătesc pentru decorare. După o căutare pe Pinterest, am găsit modelul perfect de frunză – simplu, și potrivit pentru borcanul meu. Am imprimat modelul, l-am decupat și l-am fixat pe interiorul borcanului cu scotch, pentru a avea un ghid exact în conturarea frunzei.

Cu acril negru, am început să trasez marginea frunzei. După câteva minute de așteptare, timp în care conturul s-a uscat, am trecut la etapa vopsirii borcanului. Am ales o nuanță intensă de turcoaz, aplicând mai multe straturi pentru a uniformiza culoarea și am lăsat zona frunzei transparentă, ca o „fereastră” prin care lumina să treacă creând jocuri de umbre și lumini. Apoi, am lăsat totul la uscat pentru o zi întreagă, pentru a mă asigura că straturile de culooare s-au uscat bine.

Pentru a face vopseaua mai durabilă, am introdus borcanul în cuptor timp de 35 de minute la 180 de grade. Totul părea să decurgă perfect, până când a venit momentul aplicării lacului. Fiind distrasă de avionul care zbura deasupra casei mele – același pe care l-am fotografiat pentru „Miercurea fără cuvinte” – am aplicat lacul neglijent, rezultând un finisaj neuniform și vălurit. Lacul a prins chiar o nuanță gălbuie pe alocuri, dar, din fericire, aceasta s-a estompat complet când lacul s-a uscat. Cu toate acestea, imperfecțiunea lacului era evidentă, așa că am apelat la o soluție creativă: dantela.

În a doua poză de la stânga se observă lacul aplicat neuniform.

Dantela s-a dovedit a fi salvarea perfectă! Am adăugat-o la gulerul borcanului, oferindu-i un aer vintage și elegant. Nu m-am oprit aici – am pus și sfoară peste dantelă și o fundă argintie (realizată din bandă decorativă), care i-au oferit un plus de eleganță. Totuși, imperfecțiunile se vedeau în continuare când lumina cădea într-un anumit unghi. Astfel, am decis să conturez frunza cu acril incolor cu sclipici argintiu, adăugând o notă strălucitoare care a mascat aproape complet greșelile. Am făcut o poză de aproape în care se observă lacul neuniform.

Nu am avut lumânărică în seara când am făcut poza, așa că am pus o ghirlandă luminoasă.

În interior, am adăugat pietricele verzi fosforescente, pe care le-am achiziționat de pe Temu, și o lumânare tip pastilă. Când lumânarea este aprinsă, frunza transparentă și sclipiciul creează un efect de lumini și umbre fascinant, dând viață întregii creații.

Acest proiect a fost o adevărată călătorie creativă, plină de improvizații. De la micile greșeli de aplicare a lacului până la soluțiile găsite pentru a le masca, fiecare pas mi-a amintit că transformările creative nu sunt doar despre perfecțiune, ci și despre adaptabilitate și imaginație. Rezultatul final? Un suport de lumânare unic, care reflectă atât tema „La Indigo”, cât și propria mea viziune artistică.

Pe curând!🕯

Un prieten bun este ca vinul!

 Azi vreau să-ți prezint un tablou handmade foarte ușor de realizat. Mie îmi place foarte mult cum a ieșit!

În timp ce scriu acest text mi-a venit ideea sa-l îmbunătățesc, dar să încep cu începutul😅,materialele folosite la realizarea tabloului sunt:

- pietre;

- dop de plută de la un vin spumant;

- marker negru și roz;

- un carton dreptunghiular (ambalajul de la dresuri);

- pix;

- pentru lipit am folosit silicon la cald.

Am tăiat dopul în două părți, nicidecum egale😂, le-am cipârțit bine de tot (bine că nu se vede!), asta a fost pasul cel mai greu! Apoi am lipit dopul și pietrele de carton și am început să fac schiță cu creionul pentru picioare, mâini și pahare și când am văzut că nu scrie pe acest carton m-a luat cu leșin!😂 Am lipit pe partea care nu e lucioasă, deoarece m-am gândit că nu voi putea să scriu pe carton lucios și am avut surpriza neplăcută să constat că nu scrie nici pe partea nelucioasă.

Așa că fără schiță, am desenat direct cu markerele (picioarele, mâinile și paharele)! A sosit momentul să scriu citatul lui Cicero și a fost un adevărat chin. Deși am folosit un șervețel să nu se întindă cerneala (am scris cu stiloul, cu pixul nu mergea, apoi am dat cu pix peste si a mers!) tot s-a întinat puțin!

Spuneam la început că mi-a venit ideea să-l îmbunătățesc, mă gândeam să lipesc un carton mai gros pe spate, iar pe margini să împletesc sfoară și să o lipesc ca un fel de ramă, dar care să mascheze totodată și cartonul din spate.

Când îmi fac timp liber, voi pune în practică ideea, în cazul în care nu-mi vine alta!😅
Îți place tabloul meu? Ce sugestie de îmbunătățire ai?

Înscriu și această lucrare la tema numărul patru din cadrul transformărilor creative, intitulată ”FII CREATIV!”. 

Pe curând!🍷

Alo, alo - un telefon!

De când am văzut radioul pick-up realizat de Diana, din capace, mi-am dorit și eu unul! A avut o idee genială și a realizat ceva foarte drăguț, însă eu nu am avut ce-mi trebuie să realizez unul! Tot căutând soluții pentru a realiza un radio, tot aranjând materia primă pe care o aveam, mi-a venit o idee și așa am realizat un telefon retro, din capace, inspirată și de versurile melodiei Margaretei Pâslaru – „Inima-i un telefon”.

Am păstrat din ideea Dianei stilul retro! Nu știu dacă a mai realizat cineva, înaintea mea, un astfel de telefon din capace, dar sunt curioasă ce materiale a folosit pentru realizarea lui și cum a procedat!

Am folosit următoarele materiale:

- două tipuri de mărgele;

- sârmă tip liță;

- dopul unei sticle de detergent pentru vase;

- o bucățică de carton;

- un sticker;

- marker alb și roz;

- un tub mic alb;

- pentru lipit am folosit silicon la cald.

Pentru a realiza receptorul am înșirat mărgelele pe liță, la capete folosind două mărgele mari, dând forma receptorului. Pe un băț de chibrit am rulat lița, dormând firul telefonului, pe care l-am prins de receptor și l-am prins de capac (care reprezintă telefonul). Am lipit bucățica de carton pe spatele dopului, deși mergea să-l las și așa, 

Tubul alb l-am umplut cu silicon și lipit de capacul din plastic. Cu un cater am făcut o scobitură în care se așează receptorul telefonului. Am lipit stickerul pe capac și am făcut niște puncte albe, acesta reprezintă rotița telefonului. Am vrut să fac cifre, dar nu am avut un marker care să scrie atât de subțire și nu am vrut să stric ceea ce deja făcusem. Cu roz am desenaj spatele de carton al telefonului și suportul receptorului. Și asta a fost tot! Bineînțeles că am făcut și o sedință foto cu Ilinca și Deadpool!

Prima la pozat a fost Ilinca:

Apoi l-a chemat pe Deadpool să facă poză cu el, dar el era cam ocupat să găsească numărul de telefon al lui Wolverine:

Apoi a venit să pozeze și Deadpool singur, dar tot concentrat pentru a găsi numărul de telefon pe care îl căuta:

Sper că ți-a plăcut telefonul pe care l-am realizat!

Înscriu această lucrare la tema numărul patru din cadrul transformărilor creative, intitulată ”FII CREATIV!”. 

Pe curând!☏📞

Ilinca și colțul ei de natură!

 Nu am mai creat nimic, de ceva timp, pentru transformările creative, iar azi inspirată de postarea Suzanei, i-am creat Ilincăi o bucățică din SInaia.

Provocarea Transformărilor creative păstrează aceleași principii ca și anul trecut: reducerea poluării prin reutilizarea creativă a obiectelor care și-au atins deja scopul.

În luna august a acestui an, vom lucra cu  Dopuri și capace.

Nu-ți mai amintești cine este Ilinca? Este o mini păpușică, câștigată la pufuleții cu surprize😅, iar Rux i-a ales acest nume românesc. Am căutat informații despre acest nume și am aflat că numele Ilinca este de origine românească și este un derivat al numelui Elena, care la rândul său provine din grecescul „Helene.” În greaca veche, „Helene” este asociat cu „helene,” care înseamnă „torță” sau „lumină strălucitoare.” De aceea, Ilinca este adesea interpretat ca având semnificația de „făclie,” „cea care aduce lumină” sau „strălucitoare.”

Numele Ilinca este popular în România și este considerat un nume tradițional, având conotații pozitive și luminoase, legate de ideea de căldură, lumină și claritate.

Deadpool a ținut neapărat să facă poză cu Ilinca, în caz că o ataca cerbul era gata să o salveze!

Acum că ți-am amintit cine este Ilinca, hai să-ți prezint colțul de natură creat special pentru ea.

Am folosit un dop de plută întreg, de la o sticlă de vin ”Crama Ceptura”, pe care este gravat un cerb - perfect pentru decorul pe care îl aveam în minte. Am folosit și o jumătate de dop de plută pe care l-am împărțit în trei părți - nu pot spune egale😂 - pe care le-am folosit ca ”tulpini” pentru conuri. Trei conuri (nu știu specia) luate din Roma și Bruxelle, pietricele verzi fosforescente cumpărate de pe Temu, hârtie de împachetat cadouri (a fost împachetat acest premiu în ea), o cutie de carton în care au fost ambalate niște coli pentru art journal (luate tot de pe Temu), frunze dintr-un pom care cred că este înrudit cu Frasinul, au forma de aripi de libelulă. Pentru lipit am folosit aracet și silicon la cald.

Pentru a tăia hârtia de împachetat am folosit un trimmer pentru hârtie, achiziționat tot de pe Temu la un super preț. Am ajustat cutia de carton, deoarece mi s-a părut prea mare pentru proiectul meu, apoi am lipit cu aracet hârtia de cadouri. După aceea, am lipit cele trei conuri în colțurile cutiei. Următorul pas a fost să fac un orificiu în capătul dopului de plută, pe care l-am umplut cu silicon și am înfipt frunzele în el. Dopul l-am lipit în mijlocul cutiei, apoi am lipit pietricelele ornamentale și trei scoici - în atâta verde era nevoie și de câteva ”roci”!

Cocoțat pe laptop Deadpool mă privea cu scepticism în timp ce meșteream, dar nu l-am băgat în seamă și mi-am văzut de treabă.

După ce am terminat, Ilinca și-a pus rucsacul în spate și a mers să viziteze colțul de natură, apoi am organizat o ședință foto pentru ea:

Ilinca te salută!

Am făcut puțin întuneric în cameră să-ți arăt cum strălucesc pietrele noaptea!

Înscriu această lucrare la tema numărul patru,intitulată ”FII CREATIV!”. 

Pe curând!💝

Din ce poți crea o sticlă de vin, dar fără vin în ea?

Mai e puțin și vine toamna! Bine! Cam o lună! Dar cum timpul zboară cu o viteză foarte mare, mâine ne trezim cu toamna la ușă. Toamna este sezonul în care viiile prind viață și strugurii se transformă în vinuri rafinate, pe care le savurăm cu plăcere la fiecare degustare. Însă, după fiecare pahar de vin, rămân dopurile - mici amintiri ale momentelor frumoase petrecute împreună.

Toamna vinul e rege, strugurii dansează în vie. Ce frumos obiect se naște din dopurile sticlelor de vin, pentru a-i păstra amintirea?

În acest articol, vreau să îți povestesc despre cum am reușit să combin două dintre pasiunile mele: vinurile și creațiile handmade. Din dopurile sticlelor de vin am creat o sticlă de vin ornamentală, o piesă decorativă unică ce aduce un strop de frumusețe în casa mea și amintirea momentelor frumoase, petrecute cu bloggeri olteni la degustările de vin, dar nu numai.

Hai să descoperim împreună cum, din aceste mici bucăți de plută, poate lua naștere un obiect de ”artă” surprinzător. Răspunsul la întrebarea de mai sus îți va dezvălui secretul: o sticlă de vin ornamentală foarte drăguță, care va ține amintirile frumoase mereu vii!

Verificându-mi contul de Pinterest, am dat peste o imagine care ilustra două sticle de vin realizate din dopuri și m-am gândit că pot realiza și eu una. Însă eu am vrut o sticlă care să nu se lipească de un suport sau să o rezem, pur și simplu să aibă stabilitate, să se ”țină pe propriile picioare”!😂 În plus, nu m-a lăsat inima să tai dopurile, deci am folosit doar dopuri întregi.

Nu a durat foarte mult să realizez  sticla de vin ornamentală, aproximativ 30 de minute, dacă nu mă înșel, pentru că deja aveam în minte tot planul. Primul pas a fost să scot cutia în care aveam dopurile depozitate să văd dacă am suficiente, pentru că mai am în plan să realizez și altceva. Apoi mi-am luat ghemul de sfoară, cum am spus mai sus, știam deja ce voi folosi pentru realizarea ornamentului.

Am lipit dopurile de plută două câte două, în total 12 dopuri, deci 6 perechi. Apoi le-am lipit între ele, dând forma sticlei. Nu am vrut să tai niciun dop, deoarece voiam să rămână scrisul pe ele, să știu de la ce vin au fost, dar era un dezavantaj: nu mai arăta a sticlă, ci a bidon!😂Din fericire, am avut două dopuri mai micuțe decât celelalte și așa am rezolvat problema.

Din sfoară am vrut, inițial să croșetez doar un simplu lanț pe care să-l lipesc de jur-împrejur, dar apoi am croșetat un alt lanț de jur-împrejurul lanțului croșetat. Apoi rezultatul l-am lipit de jur-imprejurul dopurilor (sticlei). Mi-am făcut puține probleme, deoarece am crezut că sticla nu va sta în poziția verticală, dar sfoara croșetată i-a oferit stabillitate.

Fiecare dop își păstrează propria poveste, într-un decor plin de amintiri și frumusețe. Este uimitor cum din aceste mici bucăți de plută poate lua naștere ceva atât de special. Sper că acest proiect te-a inspirat să îți valorifici propriile amintiri și să creezi ceva unic pentru casa ta. Cu puțină imaginație și răbdare, orice este posibil! Ce zici? Îți place ornamentul meu?

Înscriu această lucrare la tema numărul patru din cadrul transformărilor creative, intitulată ”FII CREATIV!”. 

Pe curând!🍷

Inel din mărgele de nisip și sârmă

Bijuteriile au fost întotdeauna mai mult decât simple accesorii. Ele spun povești, transmit emoții și reflectă personalitatea celui care le poartă. Astăzi vreau să îți împărtășesc povestea inelului din mărgele și sârmă pe care l-am realizat recent, pentru tema numărul trei din cadrul transformărilor creative, tema se numește ”Accesorii” și trebuie să realizăm un accesoriu sau o bijuterie, eu am făcut un simplu ineluș.

O Privire asupra Istoriei Inelului

Inelul are o istorie îndelungată, fiind una dintre cele mai vechi forme de bijuterii cunoscute de omenire. Primele inele datează din perioada Egiptului Antic, unde erau confecționate din os, lemn sau piatră și erau folosite ca simboluri ale statutului social. În Roma Antică, inelele erau purtate ca semn al identității și erau adesea gravate cu sigilii personale.

În Evul Mediu, inelele au căpătat semnificații religioase și erau purtate ca simboluri ale credinței. În epoca Renașterii, acestea au devenit adevărate opere de artă, încrustate cu pietre prețioase și bogat decorate.

Astăzi, inelele continuă să fie apreciate nu doar pentru frumusețea lor, ci și pentru semnificațiile lor personale și emoționale. Un inel handmade, cum este cel pe care l-am creat, adaugă un plus de unicitate și originalitate.

Procesul de Creație

Inelul pe care l-am creat este unul simplu și ușor de făcut, nu mă pricep să fac bijuterii sau accesorii a căror materie de bază să fie sârma. Iată cum am realizat acest inel:

Materialele: Am ales mărgele de nisip roșii și sârmă de cupru, pentru flexibilitate și durabilitate.

Designul: Am schițat designul în minte, ca un bijutier adevărat😂, gândindu-mă la un model ce combină eleganța cu un stil modern.

Construcția: Am început prin a forma baza inelului din sârmă, apoi am adăugat mărgelele, fixându-le cu atenție ...și asta a fost tot.

În timp ce lucram la acest inel, m-a inspirat un cântec ce îmi răsuna mereu în minte ”Inscripție pe un inel” de Nicu Alifantis. Această melodie, cu versurile sale pline de emoție și semnificație, m-a însoțit pe tot parcursul procesului creativ. Muzica lui Nicu Alifantis, cu tonurile sale lirice și profunde, îmi amintește de frumusețea lucrurilor simple și de importanța detaliilor.

Inelul din mărgele și sârmă este o piesă unică ce reflectă pasiunea pentru meșteșug și creativitate. Prin acest articol, am dorit să împărtășesc cu tine, nu doar procesul de creație, ci și bucuria de a transforma materiale simple în bijuterii speciale. 😃Sper că te-am inspirat să experimentezi și tu astfel de proiecte handmade și să descoperi frumusețea lucrului manual. Mulțumesc că ai citit și sper să revii pentru mai multe povești și idei creative!

Pe curând!💝

Fii creativ - Omul de sârmă!

 După o absență, mai măricică, am revenit cu lucrarea pentru tema cu numărul patru a transformărilor creative, temă care se numește ”Fii creativ” și presupune ca fiecare participant să facă orice dorește, cu condiția să folosească materia primă a lunii. Luna aceasta materia primă este sârma sau cablurile.

Nu aveam nicio idee de ce voi face la această temă, îmi trecuse fulgerător, prin minte să fac o bicicletă de sârmă, dar am uitat de ea, însă azi, după ce am venit de la la atelierul de instruire în acordarea primului ajutor din programul Salvatorii de vieți, despre care voi povesti curând, m-am hotărât să-mi pictez husa de la telefon și.... căuând un desen care să se potrivească am găsit desenul de mai jos:

Și atunci mi-a venit ideea, pe care am și pus-o în practică, să fac un om de sârmă. Am folosit următoarele materiale:

- o bucată de sârmă roșie foarte rigidă;

- sârmulițe de cupru din interiorul cablului folosit la felicitare;

- o suzetă de la o mărturie de botez;

-o floare în rășină și silicon de lipit.

Nu am făcut poză materiei prime, deoarece nu aveam în plan să fac acest omuleț, valul creativității m-a luat pe sus și aia a fost.😂

Cum am procedat: cu ajutorul unui patent am reușit, cu greu, să dau forma dorită sârmei, fiind foarte rigidă, apoi, pentru că acea suzetă (care reprezintă capul😅) nu prea stătea cum trebuie (din cauza sârmei care era cam ondulată), am hotărât s-o ornez cu sârmulița din cupru.

Nu mi-a ajuns sârma să fac omul exact ca în desen, deoarece doar bucățica aceasta am găsit-o, alta nu mai aveam, am căutat prin cutiuța cu mărgele să văd cum aș putea rezolva problema și am găsit acea floricică în rășina, care presupun că a fost un breloc. Am lipit cu silicon sârma de floricica în rășină și ...omul meu are stabilitate, este pe propriile picioare!😂

În final am găsit și un desen pentru husa mea, care mi se potrivește foarte bine, dar am făcut o greșeală, să vedem care este greșeala?

Cam atât pentru astăzi! Până data viitoare îți doresc numai bine! Pe curând!💝

***poze din arhiva personală, realizate cu Canon EOS 500D

O călătorie plină de imaginație pe bicicleta din sârmă

 Am revenit la tema numărul unu a transformărilor creative, tema numită Felicitare! O adevărată călătorie plină de imaginație, că deh, de asta nu duc lipsă😂, pe-o bicicletă din sârmă! Când am citit prioma temă și știam că materia primă a lunii sunt cablurile sau sârma m-a luat cu fibrilații!

După ce mi-am revenit, mi-am pus imaginația, care era puțin șocată, la treabă și-am vrut să realizez o felicitare yin și yang, și.....

....mi-au ieșit niște roți cam accidentate!😂

Ehhh...mi-am dat puțin cu reveneală ...și cum mă uitam în jurul meu, după un semn ceva, scânteia aia care nu voia să se arate, am văzut pe masă niște bănuți de 5 bani....și-atunci mi-am pus întrebarea: pot să fac o bicicletă din bănuți și sârmă? Sigur că pot!

Si m-am apucat de treabă: am lipit bănuții cu silicon, apoi sârma, din silicon am făcut mânerele și șaua bicicletei...și-am vrut să o las așa, DAR pentru că siliconul s-a cam întins (nu am avut alt adeziv la îndemână), când l-am curățit cartonul s-a cam ”ciupit” și a trebuit să-l colorez.

Cartonul este ambalajul de la dressuri, nu am apucat să fac poze cu materia primă, pentru că atunci când te ia valul, trebuie să înoți, n-ai timp de alte prostii.😂

Am ales să o colorez cu o culoare acrilică - turcoaz, iar roțile, șaua, coarnele și scrisul cu magenta. Am zis că aceste culori vii sunt potrivite pentru sezonul în care ne aflăm - primăvara!

Mă gândeam să mai fac niște baloane sau să mai pun niște ornamente ceva, dar eu mă pricep doar la felicitări simple, așa că am lăsat-o așa. Sper să-ți placă felicitarea mea! dacă nu, aștept sugestii de îmbunătățire!

Și pentru că tot suntem la capitolul FELICITĂRI vreau să vă prezint și o felicitare superbă primită de la Suzana. Am primit-o pe 2 Mai, cu gânduri frumoase de Paște, dar eu am văzut-o în cutia poștală tocmai pe 7 Mai.

Îmi place foarte mult, se asortează cu felicitarea mea, nu-i așa? Dacă intru cu bicicleta mea pe cărarea verde ajung într-un labirint de flori într-un parc.

Mulțumesc foarte mult, Suzana!

Pe curând!💝

Pomul vieții - interpretare proprie!

La transformările creative din luna mai, Niko ne-a provocat să reproducem Pomul vieții, la tema numită La indigo. Materia primă a lunii Mai este sârma/cabluri, pe lângă aceasta, pentru realizarea pomului, am folosit mărgele verzi plate și o piatră, iar de un real ajutor mi-a fost un patent din trusa cu scule a soțului. M-am chinuit puțin, deoarece aveam nevoie de un patent cu vârf subțire cum sunt cele pentru realizarea bijuteriilor. În plus am folosit sârma rămasă de la sticlele de vin spumos care nu e prea prietenoasă și e cam greu de modelat. Am ales să încep cu această temă deoarece a coincis cu Paștele, care este o sărbătoare a vieții.

Pomul vieții apare în multe mitologii și religii din întreaga lume. De exemplu, în mitologia sumeriană, există un pom sacru numit "Ea-nasir", care simbolizează nemurirea și fertilitatea. În religiile avraamice, cum ar fi creștinismul, iudaismul și islamul, Pomul vieții este menționat în Cartea Genezei ca fiind un simbol al cunoașterii și al vieții eterne, și face referire la Grădina Edenului, locul în care Dumnezeu l-a plasat pe primul om, Adam. Pomul vieții este menționat ca fiind unul dintre copacii din mijlocul grădinii Edenului, alături de Pomul cunoștinței binelui și răului.

”Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi, plăcuți la vedere și buni la mâncare, și pomul vieții în mijlocul grădinii, și pomul cunoștinței binelui și răului.” Geneza 2:9

În Apocalipsa 22:2, se face referire la Pomul vieții într-un context eshatologic, iată cum este menționat Pomul vieții în acest pasaj:

"În mijlocul pieții cetății, și pe cele două maluri ale râului, este pomul vieții, rodind dousprezece feluri de rod, și dând rod în fiecare lună; și frunzele pomului slujesc la vindecarea Neamurilor."

Această imagine a Pomului vieții apare în contextul descrierii Noului Ierusalim, o reprezentare simbolică a stării finale a creației în planul divin. În această viziune, Pomul vieții este situat în mijlocul orașului și are rolul de a oferi hrană și vindecare pentru locuitorii Noului Ierusalim.

Interpretările acestui pasaj variază, dar în general, Pomul vieții este văzut ca un simbol al nemuririi, vitalității și binecuvântării divine. Ideea că frunzele sale sunt de vindecare pentru neamuri sugerează că acest Pom al vieții nu numai că susține viața eternă, ci și vindecă sufletele și corpurile celor care se apropie de el.

Când ai picioarele obosite, du-te înainte cu inima. — Paulo Coelho

Simbolul Pomului vieții a fost folosit în mod frecvent în artă, arhitectură și alte aspecte ale culturii umane de-a lungul istoriei. De exemplu, în arta egipteană antică, pomul era adesea reprezentat ca un simbol al învierii și al nemuririi.

Simbolism în diverse culturi

- Cultura chineză: În cultura chineză, Pomul vieții este asociat cu ideea de prosperitate și longevitate. Este adesea reprezentat în arta și arhitectura tradițională chineză.
- Mitologia nordică: În mitologia nordică, Yggdrasil este un arbore uriaș considerat Pomul vieții, care susține cele nouă lumi.
- Cultura amerindiană: În multe culturi amerindiene, Pomul vieții este un simbol sacru care reprezintă conexiunea dintre lumea naturală și cea spirituală.

Muzeul Metropolitan de Artă, situat în New York City, este muzeu de renume mondial care conține opere de artă din întreaga lume și din diferite perioade istorice. Site-ul lor oficial include informații despre operele lor de artă, inclusiv cele care prezintă Pomul vieții.

The Smithsonian Institution - Această instituție din Statele Unite ale Americii administrează numeroase muzee și centre de cercetare, iar site-ul lor oficial oferă acces la informații despre colecțiile lor și expozițiile curente, care includ reprezentări ale Pomului vieții.

National Geographic Society – acest site cu o bogată istorie în explorarea și documentarea culturilor din întreaga lume. Site-ul oferă articole, videoclipuri și alte resurse care conțin informații despre Pomul vieții în diverse culturi.

Despre Pomul vieții am mai găsit un articol interesant pe site-ul motive romanânești.

Sper să-ți placă pomul meu! M-am străduit să fac poze artistice, dar nu prea mi-au ieșit!

Pe curând!💝

Floare din cofraj!

 După cum poți observa în fotografii, această floricică am realizat-o de o săptămână și ceva, dar am uitat să postez, mă gândeam că mai am două săptămâni la dispozitie, dar m-am înșelat și nu am finalizat provocările transformărilor creative, ale lunii aprilie, la timp.

Tema numărul patru se numește Fii creativ și fiecare alege să facă o lucrare folosind materialele lunii aprilie, eu nu am fost prea creativă, așa că am făcut doar o floare.

Am folosit cofraj de ouă, bețișoare chinezești, biluțe de polistiren, mărgele de la o brățară ruptă, lipici cu sclipici și silicon la cald pentru lipit.

Am decupat cofrajul de ouă în formă de clopoței, am pus silicon în interior și am umplut cu biluțe de polistiren, apoi în mijloc am lipit o mărgeluță.

Fiind prea multe biluțe de polistiren, unele nu s-au lipit cum trebuie și se desprindeau, așa că am găsit o soluție rapidă, am pus lipici cu sclipici. În poza de mai sus, lipiciul nu se uscase, dar tot am făcut o mini ședintă foto.

Apoi am lipit clopoțeii pe bețișorul chinezesc, perechea bețișorului îl sprijină pe Posey, și asta a fost tot.

Am făcut o scurtă filmare cu floarea mea, după ce lipiciul cu sclipici s-a uscat, în video de mai sus se văd și materialele folosite pentru realizarea ei

Nu am colorat-o deoarece mi se părea că o prea încarc și nu știam oricum ce culoare să folosesc, așa că am lăsat-o așa, decât să o stric.

Sper să-ți placă floarea mea!!

Pe curând!💝

Posey - La Indigo!

Cum adică cine e Posey? 

Posey este personajul adorabil și interesant din cartea "Adulții ăștia!" scrisă de Caroline Hulse. El este un iepuraș de pluș, dar nu unul obișnuit. Este un iepuraș cu blană moale,  aproape mov și urechi lungi. Este adorabil și are ochi mari și rotunzi care îi conferă un aspect drăguț și prietenos. Posey are o personalitate unică și un rol important în poveste. Iepurașul este un companion de încredere pentru fetița Scarlett, fiind mereu alături de ea în aventuri.

În timpul poveștii, Posey este implicat în diferite situații amuzante și pline de culoare, aducând o notă de comic și farmec în paginile cărții. El devine un simbol al inocenței și al lumii fantastice în mijlocul haosului și al tensiunilor din relațiile familiale.

De ce Posey - La Indigo?

Pentru că la tema numărul doi, de la transformările creative, Niko ne-a provocat să facem la indigo unul dintre cei trei iepurași prezentați de ea, păstrând, OBLIGATORIU, următoarele elemente: două cercuri, urechile din carton și modul de susținere un băț.

Materiale reciclate

Eu am ales să fac modelul numărul trei prezentat pe blogul ei și am reciclat următoarele materiale:

- ambalajul de carton, în care am primit cărțile de la Libris;

- bețișoare chinezești din bambus (mai comand uneori mâncare chinezească și nu le-am folosit);

- nasturi rămași de la Adventul Exploratorului Creativ;

- culori acrilice;

- o scobitoare și silicon la cald pentru lipit;

- și fundița roșie care se afla în vârful brăduțului cu materiale, al Exploratorului Creativ.

Aceste materiale sunt la îndemăna oricui, deci am realizat o decorațiune ieftină, dar simpatică pentru Sărbătoarea de Paște.

Pe ambalajul de carton am desenat două cercuri de dimensiuni diferite, cu pixul, o explicație mai simplă: am desenat un om de zăpadă. Apoi cu o foarfecă și un cater le-am decupat. Nu am folosit compas, am desenat cu mâna liberă, dacă ți se pare că nu sunt cercuri perfecte, să nu mă judeci!😅

Apoi am desenat și urechile și ca sistem de prindere am folosit vârfurile scobitoarei.

Am colorat iepurașul folosind două nuanțe de mov, una mai deschisă și una închisă, și o culoare acrilică incoloră cu sclipici gri.

Ultima dată am lipit un singur bețișor chinezesc, pe care nu am apucat să-l fotografiez, deoarece inițial am vrut să pun două scobitori, dar mi-am amintit la timp de aceste bețișoare ca să le pot introduce în proiectul meu.

Pe băț am lipit un nasture, în mijlocul cercului care formează abdomenul lui Posey iepurașul, nasture tot mov, iar la o urechiușă un alt nasture asortat, cu model de floricele, iar la gât i-am pus fundița roșie.

Bețișorul chinezesc l-am colorat cu acrilice mov deschis, nu mi-a plăcut nevopsit deoarece nu prea se asorta.

Posey-Iepurașul este gata și pregătit să orneze masa de Paște! Ce zici? Este simpatic iepurașul meu?

Pe curând!💝

Coșuleț pentru ouăle de Paște!

Am reușit săptămâna trecută să mai bifez o temă de la transformările creative ale lunii aprilie, tema numărul trei ”Coș sau farfurie pentru ouă”.

Pentru acest coșuleț am folosit următoarele materiale:

-cofraj de ouă;

-capacul de la cutia de pantofi;

-lipici;

-pene de fazan;

-biluțe de polistiren;

-sfoară.

Am tăiat cofrajul de ouă cât să se potrivească în capacul de la cutia de pantofi, am ajustat și capacul după dimensiunea cofrajului. Apoi am lipit cofrajul în interiorul capacului.

Am învelit exteriorul capacului cu sfoară oferindu-i astfel un aspect rustic, iar din bucățelele de carton rămase din procesul de ajustare a capacului am făcut două mânere pe care le-am învelit în sfoară.

Lipiciul cu sclipici roșu l-am folosit pentru a orna coșulețul cu biluțe de polistiren și pentru că mi se părea prea simplu l-am ”împopoțonat”😄 cu niște pene de fazan. Aceste detalii nu numai că adaugă textură și culoare, dar conferă și un caracter distinctiv și original coșului. Mie îmi place rezultatul final și sper că și ție îți place!

Cu puțin efort și materiale la îndemâna oricui se pot realiza lucruri foarte frumoase și utile, la fel cum eu am reușit să realizez acest coșuleț unic, care va aduce un strop de farmec în decorul de Paște.

Până la finalul lunii mai am de realizat încă două teme, dacă ești curios să vezi ce voi realiza stai pe aproape!

Pe curând!💝

***fotografiile sunt din arhiva personală, colajele realizate cu canva.