sâmbătă, 7 ianuarie 2023

Alegerea. Acceptă cu bucurie posibilul - Dr. Edith Eva Eger

 Anul 2022 a fost un an bun, dar spre final m-a pus la încercare și am trecut prin clipe grele, care m-au dat peste cap, dar cu ajutorul lui Dumnezeu și al meu am reușit să trec prin încercările grele. Vorbind cu unul dintre preoții care ne-au însoțit în pelerinaj care mi-a zis așa: ”Viața este suma alegerilor noastre! Noi alegem cum ne simțim, cum trăim. Dacă alegem să ne gândim la rău, ne vom simți bine!” mi-am adus aminte de această carte scrisă de Dr. Edith Eva Eger, pe care am citit-o la începutul anului 2022, și am zis că neapărat trebuie să vă povestesc depre ea, deoarece este o lecție de viață din care avem ce învăța.

Sursă foto: Libris.Ro

”Alegera” este despre cum să ne găsim pe noi înșine în ciuda celor mai negre întâmplări, celor mai grele suferințe și celor mai mari tragedii care pot cuprinde nu doar existența personală, ci întreaga umanitate. Cartea este un testimonial foarte clar despre descoperirea de sine și devenirea existențială, care sărbătorește viața în toate formele sale, toate desăvârșite.

Viața doamnei Eger a fost plină de întuneric, de la vârsta de 16 ani a fost înarcerată în lagărele de la Auschwitz și fiindcă și-a păstrat spiritul și mintea libere, nu a fost înfrântă de ororile pe care le-a trăit. Înțelepciunea ei vine din adâncul celor mai devastatoare episoade din viață!

din arhiva personală

Am descoperit o nouă față a lui Mengele, tot odioasă, care mă înspăimântă. În fiecare dintre noi există și bine și rău, depinde de noi ce parte alegem să o dezvoltăm...
Este o carte care dă speranță oricui se află în întuneric. Libertatea este acceptarea a ceea ce s-a întâmplat și curajul de a dărâma închisoarea (mentală) piatră cu piatră.
Am trecut prin toate stările când am citit cartea, iar acum când am recitit citatele și notițele făcute în timp ce am citit-o mi-a redat încrederea în mine și speranță că totul va fi bine dacă aleg binele.

Vă las în compania citatelor și cu această ocazie înscriu postarea la jocul ”Citate favorite” găzduit de blogul Floare de Colț:

”Fiecare dintre noi este, într-un fel sau altul, prizonier la nivel mental, iar misiunea lui Edi este de a ne ajuta să ne dăm seama că, la fel cum acționăm ca propriii noștri temniceri, putem acționa și ca propriii noștri eliberatori.”

[...]”atunci când îți forțezi adevărurile și poveștile să stea ascunse, secretele pot deveni propria traumă, propria închisoare. Departe de a diminua durerea, acel lucru, oricare ar fi el, pentru care ne interzicem oportunitatea de a-l accepat, devine o capcană din care este la fel de greu de evadat ca dintre ziduri de cărămidă și zăbrele de oțel. Când nu ne dăm voie să ne jelim pierderile, rănile, dezamăgirile, suntem condamnați să le retrăim la nesfârșit. Libertatea constă în acceptarea a ceea ce s-a întâmplat. Libertatea înseamnă să ne găsim curajul de a dărâma închisoarea, piatră cu piatră.”

”Memoria este teritoriu sacru. Dar este și teritoriu bântuit.”

”Mă simt ca Euridice în infern, așteptând ca Orfeu să ciupescă o coardă a lirei sale, pentru a înmuia inima lui Hades, iar el să mă elibereze. Sau sunt cumva Salomeea dansând pentru tatăl ei vitreg, Irod, ridicând văl după văl și arătându-și trupul. Oare dansul i-a dat putere, sau dansul i-a adus moartea?”

”Pasivitatea înseamnă să-i lași pe alții să decidă pentru tine. Agresivitatea este să decizi tu pentru alții. Asertivitatea, să decizi pentru tine și să ai încredere că este suficient, că îți  ești de ajuns.”

”În legende, lăudăroșenia nu se termină bine. Trebuie să lași zeii să rămână cu impresia puterii lor absolute.”

”Ca să ne vindecăm, acceptăm întunericul. Mergem prin umbrele văii, în drum spre lumină.”

”Poate că vindecarea nu înseamnă să ștergi cu buretele cicatricea. Vindecarea este prețuirea rănii.”

”Ce sunt aceste sentimente renegate? Sunt ca niște străini trâind în casa ta, invizibili până când vezi că ți-au furat din mâncare, că ți-au mutat mobila din loc, că ți-au lăsat noroi pe hol.”

”Dar de acum încolo înțeleg că sentimentele, oricât de puternice ar fi, nu sunt fatale. Și sunt temporare. Suprimarea sentimentelor nu te face decât să renunți mai greu la ele. Exprimarea lor este opusul depresiei.”

”Suferința este inevitabilă și universală. Dar felul în care răspundem la ea diferă.”

”Nu-ți respira furia, în loc de aer.” (proverb unguresc)

”Cred în importanța apărării a ceea ce este corect și în sfidarea a ceea ce este nedrept și inuman. Și cred în alegeri. Libertatea constă în cântărirea alegerilor pe care le avem și examinarea consecințelor acestor alegeri.”

”Dacă suntem liberi în sinea noastră, atunci suntem neîngrădiți și întruființă.”

”Amintește-ți mereu: nimeni nu îți poate lua ce ți-ai pus în minte.”

”Suferința este universală. Dar ”victimitatea” este opțională.”

Recomand această carte! O găsiți atât în format electronic cât și format clasic în diverse librării!


vineri, 6 ianuarie 2023

Rețetă Paste cu nucă și miere!

 Astăzi vreau să vă prezint o rețetă de paste care mie îmi place foarte mult! Este o rețetă simplă, cu puține ingrediente, foarte gustoasă și care se prepară foarte repede.

Ingredientele de care aveți nevoie sunt următoarele: paste aprox. 300g (de care preferați - eu am folosit fusilli de la Băneasa și am pus și câteva farfalle, pe care am uitat să le fotografiez), miere (puteți pune zahăr dacă nu aveți miere), puțin ulei și nuci.

Ingredientele necesare pentru prepararea rețetei-poză din arhiva personală.

Am pus pastele la fiert timp de 8 minute, am adaugat și o linguriță de sare în apă. Și cât timp pastele fierbeau am măcinat nucile.
poză din arhiva personală
Când au trecut cele 8 minute, am oprit focul și am strecurat pastele folosind o sită, după ce le-am scurs de apă le-am pus într-un bol și am adăugat peste ele restul de ingrediente: 2 linguri de miere, 3 linguri de ulei și nucile măcinate și am amestecat foarte bine! Și... gata ! Asta a fost tot!
Poftă bună!
Paste cu nucă și miere! - poză din arhiva personală

P.S.: Am uitat să pun scorțișoară! Dar au ieșit bune și fără. Pun jumătate de baton de scorțișoară să fiarbă împreună cu pastele.


joi, 5 ianuarie 2023

Cele O Sută de Mii de Regate - N.K.Jemisin

poză din arhiva personală
Magie, mitologie, intrigi, conspirații, alianțe și trădări!

O fată războinică orfană (Yeine Darr) este împinsă în mijlocul unui război politic și este numită spre surprinderea ei, ca posibilă moștenitoare a bunicului său (Dekarta) alături de verișoara ei (Scimina) și vărul ei (Relad).
Când ajunge în Văzduh, capitala celor O Sută de Mii de Regate, Yeine descoperă în timp ce căuta adevărul despre uciderea mamei ei (Kinneth) că este un pion într-un joc sinistru dintre oameni și zei.
Yeine se îndrăgostește de un zeu (Nahadoth). Stăpânul Nopții este un zeu de temut, neînțeles, izolat și greu de controlat care trebuie doar să fie iubit pentru a se schimba. Ea află secrete despre mama ei și ea.
Zeii erau sclavii familiei Arameri.
La început erau trei zei care s-au certat și au pornit un război (Războiul Zeilor). Itempas o ucide pe Enefa iar pe Nahadoth și copii lui îi întemnițează în formă de muritori. Fiindcă Aramerii erau cei mai devotați Strălucitorului Itempas, acesta le-a dat puterea de a conduce și a controla zeii întemnițați.
Mi-a plăcut de Yeine că era directă și foarte curoajoasă. Mi-a plăcut și de zei, în special de Seih.
Citate care mi-au plăcut:
⦾"E important să poți aprecia frumusețea, chiar și atunci când apare într-o formă negativă.”
”Învățătura bunicii: Ferește-te de iubire, mai ales cu bărbatul nepotrivit.”
”Poate că în mijlocul a atât de multă singurătate, lacrimile își pierd rostul.”
”Plăcerea este deseori folosită ca armă, a spus Zhakkarn. Nu e vorba de iubire.”
”Când un foc termină de ars, lucruri noi cresc din cenușa lui.”

Eu am citit cartea în format electronic, dar o puteți achiziționa de pe Libris, dacă folosiți vouchere (exemplu: STUDENTOMNIPASS - 20%) și aplicații cashback, cum e TIPLI, o luați la un preț foarte bun! Eu de obicei cumpăr când este transportul gratuit!🙈

marți, 3 ianuarie 2023

Felicitare amuzantă de zi de naștere - handmade!

 La transformările creative lunare sunt 3 teme impuse și una la alegere, mai multe detalii găsiți pe blogul Explorator prin viață, iar materia primă pentru această lună - ianuarie- este hârtia pentru împachetat sau pungile de cadou. Printre cele trei teme impuse avem și crearea unei felicitări!

Astăzi, după o zi de serviciu, am zis să mă relaxez creând această felicitare amuzantă, care sper să vă placă!

Am folosit următoarele materiale: un carton de la dresuri, foarfecă, lipici, bandă adezivă decorativă și, bineînțeles, hârtie pentru împachetat, una simplă de culoare mov și una cu păsări pe care am folosit-o și la tablou.

Materia primă pentru felicitare!😀

Am îndoit cartonul pe jumătate și pe partea maronie, nu pe cea albă care se vede în imaginea de mai sus, am lipit hârtia de împachetat mov....apoi m-am blocat! Nicio combinație nu îmi plăcea, și tot întorcând hârtia pe toate părțile😅, am văzut două păsări supărăcioase și am zis că ele vor fi vedetele de pe felicitare!

Mi-am adus aminte că am primit cadou, anul trecut, bandă adezivă decorativă și am lipit pe marginile felicitării, să nu fie chiar simplă! Apoi am găsit într-un catalog de cosmetice o imagine cu un crin, pe care am decupat-o și am lipit-o pe felicitare. Am scris mesajul amuzant și ...gata felicitarea!

Felicitarea handmade - rezultat final!

M-am relaxat și m-am distrat făcând această felicitare! Mi s-au părut foarte haioase cele două păsări!

Pe data viitoare!!

luni, 2 ianuarie 2023

Tablou din hârtie de împachetat cadouri

 Azi a fost o zi foarte frumoasă, a fost ca o zi de toamnă târzie, așa că mi-am luat cățeii și i-am scos la plimbare și cu această ocazie am strâns și materiale necesare pentru transformările creative ale lunii ianuarie 2023.

Colaj realizat cu PhotoRetrica

Am găsit niște pene de fazan și paie mai grosuțe pe care le-am luat acasă. Nu aveam nimic în plan, nu știam ce aș putea face din ele, pentru că nu știam ce hârtie de împachetat cadouri mi-a mai rămas sau dacă mai am (deoarece am tot folosit-o la diverse proiecte).

Pe drum mă gândisem la un tablou, deoarece paiele erau bune pentru ramă, așa că atunci când am ajuns acasă am căutat hârtia de împachetat. Am găsit două modele de hârtie de împachetat: una cu păsări (perfect! pot folosi și penele de fazan) și una cu plante, ambele cu mai multe nuanțe de albastru.

O parte din materialele folosite la realizarea tabloului

Am mai avut niște frunze adunate toamna trecută din pădure pe care în final nu le-am folosit. Materialele pe care le-am folosit sunt următoarele: un carton de la dresuri, lipici, foarfecă, paie, pene de fazan, am avut niște etichete verzi din care am făcut frunzulițe, hârtia de împachetat, un fluturaș croșetat și pistolul cu silicon la cald.


Am decupat hârtia de împachetat după mărimea cartonului de la dresuri, modelul cu plante, apoi am lipit-o pe carton. Din modelul cu păsări am decupat doar o pasăre pe care am lipit-o în decor, i-am lipit și penele de fazan, apoi am trecut la următorul pas - realizarea ramei.

Cu ajutorul pistolului cu silicon de lipit am lipit paiele pe marginea tabloului formând astfel rama.Am lipit și fluturașul și am pus și frunzulițele pentru un plus de culoare. A ieșit un tablou simplu, dar care îmi place mult. Sper că și vouă să vă placă!

Rezultatul final!

Mai am de curățat siliconul care se vede pe latura de jos a tabloului, încă nu s-a uscat bine lipiciul și riscam să îl stric dacă mai insistam să-l curăț.

O seară frumoasă vă doresc! 


duminică, 1 ianuarie 2023

Marea Galileii

 Prima postare din acest an am ales să o fac despre Galileea, locul cel mai iubit de Domnul nostru Iisus Hristos, conform Noului Testament. 

Pe Marea Galileii, după cum știți, Iisus a mers pe apă, tot aici a potolit furtuna care se iscase sau a umplut năvoadele cu pește al unor pescari care toată noaptea nu prinseseră nimic (Luca 5:1-11).

Marea Galileii este un lac de apă dulce, situat sub nivelul mării, singurul lac natural de apă dulce din Israel. Plimbarea cu vaporașul pe Marea Galileii a fost foarte plăcută, a fost o zi însorită, la fel ca ziua de astăzi. Băieții care conduceau vaporașul au pus steagul României alături de steagul Israerului, au cântat imnul României, apoi imnul lor, care are la bază o melodie populară românească. După această ceremonie am pornit plimbarea în larg cu vaporașul.






A fost o zi foarte frumoasă care ne-a încărcat inima cu bucurie, iar la sfârșitul plimbării am primit diplome de la băieții israelieni.

Pozele sunt din arhiva personală, am postat doar câteva și sper că v-ați făcut o idee frumoasă despre acest lac minunat.

La mulți ani tuturor ce poartă numele Sfântului Vasile cel Mare!