Claudia de Irina Fieroiu -minirecenzie

 Claudia - Irina Fieroiu

"Când șocul anafilactic evoluează în trepte, primele lui manifestări pot fi stări de anxietate nejustificată."

Acțiunea romanului se petrece înainte de 1989 în București și totul se îmtâmplă datorită unei alergii la veninul de albină.

Protagonista acestui roman, Claudia, este o adolescentă de 14 ani, care era alergică la veninul de albină, dar nu știe nici ea și nici părinții ei acest lucru. Sperietura în urma unui incendiu, dar și înțepătura unei albine în timp ce ieșeau din casa cuprinsă de flăcări îi fac pe părinții ei să o interneze la spitalul de psihiatrie, deoarece Claudia avea stări de anxietate nejustificată.

Claudia nu este fericită și primește lovituri constante de la viață. Pentru a fi fericită trebuie să lupte să-și învingă trecutul, să nu-și neglijească viitorul!

Un roman tulbure care ne arată că din punctul de vedere al tiparelor fostei doctrine politice evolutia individului în societate este afectată serios.

Oare reușește Claudia să-și învingă trecutul? Să fie fericită?

Cartea se citește ușor și, cel puțin eu, nu am putut să o las până nu am aflat finalul.

Finalul nu am reușit să il intuiesc.

Am notat-o cu 3,5 steluțe.

Iubire cu "i" mic ( AMOR EN MINÚSCULA) - Francesc Miralles - recenzie

 Iubire cu "i" mic( AMOR EN MINÚSCULA) - Francesc Miralles

Mi-a plăcut această cărticică, am citit-o foarte repede...

Am zâmbit de foarte multe ori în timp ce citeam....

Samuel este un profesor cam singuratic. Nu are prieteni, doar o soră pe care o vede rar. A doua zi din an pe când era acasă aude un zgomot ciudat la ușă. Merge deschide ușa și un musafir nepoftit țâșnește în casă, un pisoi, pe care il numește Mishima.

De la sosirea lui Mishima, viața lui Samuel se îmbogățește cu diverse tovarășii: bătrânul redactor Titus, Valdemar, veterinara Meritxell.

Titus îl trimite pe Samuel să-i cumpere o piesă care se curbase pentru trenulețul său de jucărie. După ce cumpără piesa de jucărie pe când se îndreapta spre casă acesta o întâlnește pentru câteva secunde pe Gabriela, fetița care în urmă cu aproape 30 de ani, sub scara blocului îi dă un sărut de fluture.

Constată că este îndrăgostit de ea și începe să o pândească la cafeneaua din intersecție din centrul orașului....

O adevărată aventură cu personaje ciudate și majoritatea singuratice..

Autorul face referire la mulți autori și cărțile lor, la filme și muzică clasică.

Știați că Dale Carnegie ,pionierul dezvoltării personale, s-a sinucis? Am aflat tot din aceasta cărticică despre sinucidere și că s-ar fi ascuns acest lucru de teamă ca lumea nu va mai cumpără cărțile lui.

”Roman inspirațional și comedie romantică, acest bestseller internațional, aflat pe lista celor mai bine vândute cărți în Spania, Statele Unite și Germania, fiind tradus deja în peste 20 de limbi, e o bijuterie literara, în care veti găsi referințe livrești amestecate cu istoria plină de magie a lucrurilor mărunte. Pentru că, adeseori, dragostea se ascunde în detaliile cele mai neînsemnate.”

Despre Frances Miralles:

Scriitor, jurnalist și muzician, FRANCESC MIRALLES s-a născut în 1968 la Barcelona. A urmat inițial cursuri de jurnalism la Universitatea Autonomă din Barcelona, abandonate după patru luni, apoi de filologie engleză, la care a renunțat după terminarea anului trei pentru a călători, și astfel a ajuns să trăiască pentru o vreme în Croația și Slovenia în timpul războiului iugoslav, experiență redată în Café Balcanic (2004). Revenit la Barcelona, a studiat germana la Universitatea Centrală. După absolvire, a făcut un masterat în editare. A coordonat colecții de dezvoltare personală, semnând și câteva lucrări sub pseudonim, experiență reflectată în primul său roman, Barcelona Blues (2005). După ce a obținut Premiul Gran Angular 2001–2002 cu romanul pentru tineret Un haiku per a l’Alícia, a hotărât să se dedice scrisului. Francesc Miralles a publicat de-a lungul timpului o mare varietate de lucrări de ficțiune și non-ficțiune – romane, cărți de dezvoltare personală, cărți pentru copii și tineret, thrillere –, singur sau în colaborare, unele fiind recompensate cu premii de notorietate și traduse în 50 de țări. În 2007 i s-a acordat Premiul Columna Jove pentru romanul pentru tineret Interrail. Publicat în 2008, romanul Cel mai frumos loc din lume e chiar aici (El mejor lugar del mundo es aquí mismo; Humanitas Fiction, 2017), scris împreună cu Care Santos, a cunoscut deja traduceri în peste 20 de țări. În 2009 a primit, împreună cu Álex Rovira, Premiul Torrevieja pentru romanul Última respuesta. Cei doi au mai semnat câteva cărți vândute în sute de mii de exemplare și traduse în peste 15 limbi. Împreună cu Héctor García (Kirai), Miralles a publicat numeroase bestselleruri, între care Ikigai: Secrete japoneze pentru o viață lungă și fericită (Humanitas, 2017), Metoda ikigai: Secrete japoneze pentru a-ți descoperi adevărata pasiune și a-ți atinge țelurile în viață (Humanitas, 2019, volum tradus în peste 60 de limbi și care a ajuns bestseller în Statele Unite, Anglia, India, Olanda, Turcia etc.) și Ichigo-ichie: Arta japoneză de a te bucura de fiecare clipă (Humanitas, 2020). Dintre romanele sale, de mare succes la public s-au bucurat Iubire cu „i“ mic (Amor en minúscula, 2006; Humanitas Fiction, 2017), tradus în 27 de limbi, și continuarea sa din 2014, Wabi-Sabi (Humanitas Fiction, 2018), precum și Biblioteca de pe Lună (La biblioteca de la Luna, 2019; Humanitas Fiction, 2020). În 2021 a publicat romanul Un ceai la capătul lumii (Un té para curar el alma; Humanitas Fiction, 2022), semnat împreună cu Ángeles Doñate. Francesc Miralles colaborează cu El País Semanal, MenteSana și Radioul Național Spaniol și susține ateliere de dezvoltare personală în toată lumea. (sursa Humanitas)

Un thriller captivant - Soțul de Dean Koontz

 Ce ai fi în stare să faci pentru iubire? Ți-ai da viața din dragoste? Ai ucide?

    Părinții lui Mitch Rafferty erau doctori în psihologie comportamentala, doctorul Daniel Rafferty, tatăl lui Mitch avea convingeri ferme în legătură cu buna educație a copiilor, se considera o somitate în psihologie, însă Mitch ,fratele lui Anson si cele trei surori erau de altă părere. 

    Ei au avut o copilărie chinuită, prin metodele și intențiile părinților , i-au lipsit cu cruzime de entuziasmul copilăriei. Camera de studiu era o cameră de tortură pentru ei, era izolată fonic, in intuneric complet și in liniște deplină erau ținuți închiși câte o săptămână, era o strategie, spuneau părinții lor bazată pe concentrare profundă cu scopul cunoașterii de sine. Dar cel mai oribil era jocul rușinii când trebuiau sa stea complet dezbrăcați cand restul membrilor din familie erau îmbrăcați.
Surorile lui Mitch devenite adult au plecat cat mai departe de locul unde au copilărit. Nici nu e de mirare când ai astfel de părinți, care fac experimente pe copii. Doar Mitch și Anson au rămas aproape.
    Mitch se căsătorise cu Holly, avea o firmă Big Green și planta flori împreună cu singurul angajat Iggy. Era grădinar. Doar Anson rămasese necăsătorit. Mitch era un om foarte liniștit, umil, naiv care nu se gândise niciodată că va trece prin ce a trecut și mai ales să fie capabil să facă față situației.
    Acțiunea începe în timp ce planta sporul casei în rondul unei proprietăți împreună cu Iggy, și primește un telefon că soția lui este răpită și pentru a o răscumpăra trebuie în 62 de ore să vină cu două milioane de dolari. Pentru a-i demonstra cât de serioasă e treaba răpitorii împușcă singurul trecător de la acea oră care ieșise să își plimbe câinele. Mitch este disperat, este doar un grădinar iar veniturile lui erau doar din 4 zerouri. Află de la poliție că trecătorul împușcat este Jason Osteen prietenul lui, cu care nu mai luase legătură de aproape 10 ani, iar câinele era Mishiki, fusese furat de la Bobby Okadan de proprietate căruia se ocupau (Mitch cu Iggy) în fiecare joi.
    Așteptând să fie contactat de răpitori, ajuns acasă, Mitch caută orice indiciu care i-ar spune cine sunt răpitorii, nu găsește nimic. Găsește în schimb în bucătărie sângele lui Holly, răpitorii înscendu-i uciderea soției în caz că ar fi anunțat poliția. Se întâlnește în garaj accidental cu unul din răpitori, îi supraveghea casa, care printr-un accident banal aceasta moare..
    Mitch este din ce în ce mai disperat. Răpitorii îl contactează și spre surprinderea lui îl trimit la fratele lui, Anson, unde îl vor contacta din nou.
Mitch primește lovitura de grație.... Însă acesta își depășește condiția și așteptările tuturor și reușește să fie eroul soției sale..
    Mi-a plăcut foarte mult cartea, am citit până târziu căci nu am putut să o las, deoarece eram curioasa să aflu ce se întâmplă. Mi-ar fi plăcut să nu fi fost chiar atât de brusc, să zic, finalul...trebuia o legătură între ultimele capitole....zic și eu....
Chiar este un thriller captivant.

Ce faci când te plictisești...

 Ce faci când te plictisești ....

1.  Omori câteva muște.

2. Le pui la soare să se usuce,cam o oră.

3. După ce s-au uscat,iei o coala de hârtie și un creion....și lași imaginația să-ți zboare !

Uite câteva exemple.....

 Îți  doresc o duminică frumoasă și plină de zâmbete !!

Bancul Zilei

 Este miercuri și am zis să vă înveselesc puțin cu un banc. Așadar :

Soţia se trezeşte dimineaţa transpirată toată şi, printre gemete, îi relatează soţului:

– Am avut un vis. Un nubian stătea lângă patul nostru şi ne făcea vânt cu o frunză de palmier. Aşa de bine era, că am avut un triplu orgasm...

Soţul iese vijelie din casă, cumpăra un evantai mare de la magazin, apoi caută pe stradă un negru mare, la care îi dă 100 de lei, şi îl aduce în dormitor. Îi pune evantaiul în braţe şi se pune pe treabă cu soţia lui.

Negrul dă din greu la evantai, dar tipa nu ajunge defel la orgasm, aşa că îl roagă pe soţ să schimbe puţin rolurile cu negrul. 

După câteva minute, femeia începe să urle de plăcere.

Soţul se apropie de negru şi îi şopteşte la ureche:

– Ai văzut, băi fraiere, cum se ţine evantaiul?

O zi frumoasă să aveți în continuare ! 

Ajută-mă să nu dispar - Petronela Rotar (mini recenzie)

Pe Petronela Rotar o urmăresc pe Facebook și-mi place tare mult, de aceea am decis că trebuie să văd cum scrie.

Ajută-mă să nu dispar mi-a plăcut! Este o carte care se citește repede, oricât ai dori să o lași pe mai târziu, nu poți! Scrierea este lejeră, sinceră, dar și dureroasă. Recunosc că la unele pasaje mi-au dat lacrimile.🙈

Mira are o poveste tristă, ea este personajul princpal, la vârsta de 6 ani își pierde părinții în incendiu, de atunci și până la vârsta de 18 ani locuiește la o mătușă, unde este abuzată sexual de soțul acesteia. Se pare că necazurile ei continuă deoarece se îndrăgostește de persoane nepotrivite.
 La o petrecere organizată de firma la care lucra îl întâlnește pe Savin și se îndrăgostește de el, au o relație, ea descoperă cum e să fie iubită.

Savin e căsătorit și are și un copil, iar mai târziu e pus să aleagă, bineînțeles că alege familia, despărțindu-se de Mira. Mi-au plăcut mesajele pe care și le trimiteau. Mai jos las ultimul mesaj trimis de Mira câtre Savin:

”Am pojghițe foarte fine pe răni. Am cruste abia formate, prea ușor de zgănâiat, iar de sub ele țâșnește sânge ori de câte ori le râcâi, oricât de ușor. Îmi imaginez că nu mi-ai trimis mesajul ce faci întâmplător. Că te-ai gândit înainte.Ce faci e neutru. O întrebare deschisă. Ca rănile mele. E bățul prin gard. Zilele mele atunci când nu mă întrebi ce fac și nu îmi spui că te gândești la mine curg egal. Telefonul stă încărcat cu zilele. Reușesc să te uit, în sensul că nu te aștept. Îmi trăiesc zilele cu senzația că am pierdut ceva esențial, cu tristețea resemnată a femeii singure. Peste răni se așterne o crustă fragilă. Cum viața mă aruncă în vâltori zi de zi mă iau la trântă cu ele și nu mă gândesc ce departe ețti și cât de singură sunt. Apoi mă întrebi ce fac. Și se deschide brusc ușa încăperii cu apă și șuvoiul năvălește peste mine. Mă îneacă. Îmi ia zile multe apoi să refac pojghița. Iar până reușesc rănile supurează. Ăsta e bățul de care îți vorbeam, bățul care zgârie rana. Ți bărbatul pe care îl iubesc eu nu mi-ar face asta.”

Nu am înțeles-o pe Mira de ce a ales să stea în aceste relații, dar probabil dacă nu treci prin așa ceva îți e greu să întelegi. Apoi s-a îndrăgostit de Ștefan, tot căsătorit. Mie nu mi-a plăcut deloc de el. Un arogant, egoist, un oportunist aș putea spune.

Toți erau nefericiți în căsniciile lor, iar modul cum le numeau pe soțiile înșelate nu mi-a plăcut deloc. Când o căsnicie scârție nu există un singur vinovat, scârție din vina amândurora.

Nu mi-a plăcut nici finalul prea mult, aș fi vrut să fie altfel. Mă gândeam că Mira va fi și ea fericită , merita să fie prin câte trecuse....

Recomand această carte!

Inimă nebună

Mai am momente când încerc să sciu poezii. Nu-mi reușește cam niciodată, dar una dintre poezii a fost publicată în revista ”Cronica Studentului” nr.46.

Mai jos aveți link-ul unde o puteți citi.

Nu știu dacă o să vă placă, îmi puteți lăsa o părere în comentarii!

Cronica Studentului

O zi frumoasă vă doresc!