J.F.K 22.11.63 - Stephen King

Mi-a plăcut cartea mult, e foarte bine documentată , dar mi-a plăcut și povestea de dragoste....și finalul! Filmul încă nu l-am văzut!🙈

Dallas, 22 noiembrie 1963. Se aud trei focuri de armă. Președintele John F. Kennedy e mort.

Viața poate lua turnuri cu totul neprevăzute, uneori. Asta se întâmplă cu Jake Epping, profesor de engleză la un liceu dintr-un orășel din Maine, când află că magazia din restaurantul prietenului său Al este o „vizuină de iepure“ care duce în 1958.

Iar când istoria te strigă pe nume, nu ai cum să nu răspunzi: „Prezent!“

Jake se întoarce în timp ca să prevină asasinarea lui J.F.K. – unul dintre cele mai traumatizante momente din întreaga istorie a Statelor Unite. Iar cheia întregii misiuni este singuraticul Lee Harvey Oswald.

Jacob Epping (George Amberson) vine din 2011, printr-o fisură de timp pe care răposatul său prieten, Al Templeton, o numea vizuină de iepure, în 1958 și trăiește până în 1963 pentru a împiedica asasinarea președintelui Kennedy.

Jake până în 1963 schimbă viitorul mai multor persoane, trece prin încercări grele, doarece trecutul e încăpățânat și viclean, nu vrea să fie schimbat.

Prietenul său Al îi spusese că orice reîntoarcere în timp este o resetare totală, dar aflase de la Omul cu bilet verde, că această resetare nu este totală că există reziduuri și că poate schimba viitorul în ceva urât. Jake se îndragostește de Sadie, care , din păcate, nu supraviețuiește. Oare reușește Jake să facă ceea ce trebuie când se va reîntoarce în trecut sau va deveni Jimla (omul rău din coșmarul unei fetițe), încercând să o salveze pe Sadie de la moarte?

”Erau foarte rele perspectivele multiple din trecut, dar cum te simți oare atunci când se adaugă și cele multiple din viitor? Oricine și-ar îneca suferința în băutură, dacă ar avea-o la îndemână.”

Veți afla doar dacă citiți cartea!

Cartea o puteți comanda de pe Nemira.

„Se simte măiestria a patruzeci de ani de scris și meditație asupra istoriei unei națiuni. Încercarea de a înțelege trecutul e un pas înainte pentru cel mai bun povestitor din literatura americană modernă.“
The Guardian

„Mai mult decât o călătorie înapoi în timp, cartea e o meditație plină de acțiune despre hazard, alegeri și destin.“
Independent Books of the Year

Culoarul Morții (Green Mile) - Stephen King

 

😍Mi-a plăcut foarte mult această carte. Dacă până acum în topul preferințelor mele de la King pe locul 1 se afla Cimitirul Animalelor, acum se află această carte.

Cartea conține elemente de paranormal, dar nu este deloc horror, este mai degrabă o adevărată lecție de viață. Este despre bine și rău, despre lumea asta nedreaptă în care trăim și care ia amploare de fiecare dată când închidem ochii la vreo nedreptate. Despre oameni care îți lasă amprente pe suflet și te schimbă pentru totdeauna.

Paul Edgecombe este un fost gardian șef în Corpul E, în blocul condamnaților la moarte al închisorii Cold Mountain din Louisana. El se purtase cât de bine putuse cu toți deținuți care trecuseră prin acel sector. Acum își scrie memoriile (această carte) în azilul Georgia Pines, care este tot un fel de Cold Mountain, unde Brad Dolan este versiunea mai bătrână a nesuferitului Percy Wetmore.

John Coffey este un negru uriaș condamnat la moarte pentru violarea și uciderea a două fetițe gemene, acesta pare că are mintea unui copil, dar care este înzestrat cu daruri speciale. Paul a vâzut multe de când lucrează aici, dar nu a mai întâlnit pe nimeni ca John. Paul este pe cale să descopere adevărul despre John, adevăr care îi va da lumea peste cap. M-a întristat povestea lui John și am plâns puțin. Las mai jos un micut text care m-a făcut să lăcrimez:

”-Sunt tare ostenit de toată durerea pe care o aud și o simt, șefu'. Am ostenit să fiu tot pe drumuri, singur ca un sturz în ploaie. Să nu am niciun prieten cu care să merg sau care să-mi spună de unde venim, unde ne ducem sau de ce.

Am ostenit ca oamenii să fie răi unii cu alții. Parcă am cioburi de sticlă în tot corpul. Am ostenit de toate clipele în care am voit să ajut și nu am putut. Am ostenit să rătăcesc în întuneric.” pag. 407

Mi-a părut râu de Delacroix, un alt criminat cazat în Corpul E, care l-a dresat pe Steamboat Willy , pe care l-a numit domnul Jingles, șoarecele de circ. Acesta a avut o moarte îngrozitoare provocată intenționat de Percy.

Cred că King se pricepe foarte bine să scoată în evidență atât latura întunecată a oamenilor cât și latura bună.

O să mă opresc aici, nu înainte de a mai posta un citat care mi-a plăcut (eu mi-am notat o grămadă), pentru că nu vreau să dau spoilere și acum chiar nu mai sunt în stare să mai scriu altceva.

”Cu toți suntem datori cu o moarte, nu există excepții, știu asta, dar uneori,o, Doamne, coridorul Green Mile este atât de lung.”pag. 444

Vă recomand să vedeți și filmul The Green Mile (1999), regizat de Frank Darabont cu Tom Hanks în rolul lui Paul Edgecombe, este foarte emoționant și e la fel de bun cum este și cartea!!

Cartea o puteți comanda de pe Nemira.

Diavolul șchiop – Lesage

 Lesage se inspiră din romanul scriitorului Guevra, fiind acuzat că l-a plagiat, dovedindu-se ulterior că din cele 21 de capitole ale romanului doar  două au legătură cu romanul ”Diablo eojuelo”, apărut în 1641, de la care împrumută titlul.

Asmodee sau Cupidon este diavolul infirm care este ținut captiv într-o fiolă de un vrăjitor și eliberat de tânărul don Cleophas. Acesta este recunoscător pentru libertatea sa și drept răsplată îi dă posibilitatea, tânărului student, de a vedea prin acoperișurile din Madrid tot ceea ce se petrece în casele oamenilor. Acest roman conține o serie de povestiri și este unul realist deoarece pune în scenă aspectele tipice ale societății feudale franceze din era apusă a monarhiei absolute. Aduce în discuție prietenia adevărată și dealtfel foarte rară dintre doi bărbați, iar în repetate rânduri vorbește de egalitatea oamenilor în fața morții. Moștenitori care doresc moartea rudelor bogate (”Moartea, în ciuda oroarei de care e însoțită, produce tot atâta bucurie câtă durere.”) sau căsătorii aranjate în funcție de statutul social le întalnim în romanul lui Lesage, în general caractere negative și comportamente îndoielnice care le întălnim și în ziua de astăzi, nu doar în acea epocă demult apusă.

”Mult îi admir pe demonii oameni; propriile lor defecte li se par niște fleacuri, în schimb pe ale altora le privesc cu microscopul.”

Romanul mai conține și povești satirice care îi vizează în special pe medici, actori și scriitori.

Mobilul - Stephen King

 Clay este foarte fericit deoarece reușește să-și scoată pe piață primul său roman grafic si este foarte nerăbdător să-i dea vestea soției lui ( de care se despărțise, dar pe care o iubea) și băiatului său în vârstă de 12 ani. Nu deținea un telefon mobil iar soția lui ajungea acasă la 4:30, așa că decide să-și ia o înghețată, deoarece ceasul era abia 3. În timp ce aștepta la coadă pentru a-și lua o înghețată, iadul se dezlănțuie pe străzile din Boston, apoi nebunii (telnebunii) sunt peste tot, iar pentru a ajunge acasă la fiul său trebuie să călătorească noaptea, aceasta se dovedește a fi singura opțiune sigură.

Cineva sau ceva trimite un Semnal ce poate fi recepționat cu ajutorul telefoanelor mobile. În momentul în care posesorul telefonului preia Semnalul, creierul lui este șters ca un hard disk.

Mi-a plăcut ideea romanului dar ea nu a evoluat cum trebuie, . Adică, dacă cineva mi-ar "formata" creierul, eu cred că nu aș ucide pe nimeni, cred că mai degrabă aș căuta ceva de mâncare și aș fi curioasă de ceea ce e in jurul meu.

Finalul....care am sperat să fie unul bun....a fost : "pe bune?! " ... adică e neclar, fiecare cititor alege cum vrea el să se termine această carte....

Personajele nu sunt dezvoltate.

Nimic parcă nu e sigur, nimeni nu știe exact ce se întâmplă....e totul în ceață și parcă în grabă....singurul lucrui cert este apocalipsa dezlănțuită de telefoanele mobile...

Offf...3 steluțe trase de păr, doar atât!

Cartea o puteți comanda de pe Nemira, ediția apărută în 2020.

Cimitirul animalelor – Stephen King - recenzie

Deoarece iubesc stilul horror, iar ecranizarea cărții este încadrată în această categorie, am văzut filmul înainte de a citi cartea. Filmul  ”Pet Sematary” (2019), Regizori: Kevin Kolsch, Dennis Widmyer,  nu mi-a plăcut absolut deloc, m-a dezamăgit, e cu totul diferit de carte, foarte multe elemente sunt schimbate, în schimb cartea este excelentă!! Vă recomand, în schimb, să vedeți filmul Pet Sematary (1989),Regizoare: Mary Lambert, care este foarte reușit, la fel de bun cum este cartea.

”Cimitirul animalelor” sau cum să-ți verifici pisica dacă trăiește! 😂 Cartea conține multe perspective frumoase, tradiții și deterioararea familiei, precum și necromanție. Trebuie curaj pentru a citi cărțile lui S. King, iar dacă ai un ego întunecat această carte te va prinde negreșit. Cartea este ușor de citit, este 15 % horror, iar restul este atmosferă, descriere și psihologie, horrorul fiind ca un cârlig care te prinde doar ca să îți dezvăluie adevărată față a omului.

”[...]acum înfloriseră și bârfitoarele tufănele aurii, ca în fiecare an, pălăvragind cu toamna despre ultimele zile de vară.”

Medicul universitar Louis Creed împreună cu familia sa se mută din Chicago în Ludlow, Maine. Schimbarea pare benefică deși nu este ușoară. Vecinul lor Jud Crandall, care locuiește peste drumul morții (Drumul național 15, un drum foarte periculos pentru animale și copii, deoarece este circulat foarte des de camioanele Orinco), le arată ”Cimitilu’ animalelor” unde copiii din localitate își îngroapă animalele dragi decedate. Acest loc este delimitat printr-o grămadă sinistră de trunchiuri de copaci de cimitirul indienilor Micmac, un fel de graniță, un loc care îngroapă lucruri care niciodată nu ar trebui dezvăluite, lucruri care crează anomalii serioase în univers. Mi-a plăcut modul în care fetița lor, Ellie, începe să-și pună întrebări cu privire la moarte și la viață ”[…]tati, eu nu vreau să-mi pierd pisica. Să se joace Dumnezeu cu pisica altuia, nu cu a mea…”

Totul decurge în mod normal până când motanul familiei, Winston Churchill, este ucis de un camion Orinco și Luis în ciuda avertismentelor primite de la Victor Pascow trece această graniță și merge în cimitirul indienilor Micmac.

”Solul din inima omului este și mai pietros, Louis, șopti muribundul. Omul cultivă ceea ce poate…și are grijă de ceea ce cultivă.”

 Evenimentele curg, tensiunea crește…. King condimentează acțiunea cu visul profetic al fetiței, o dă în profetic și oniric, decât în supernatural. Se joacă cu imaginația și mintea cititorilor într-un anumit  mod punând accentual pe tot ce este mai înspăimântător și mai cutremurător. Moartea , într-un final, pune stăpânire pe familia lui Louis.

”[…] uneori, moartea e mai bună decât altceva…”

Cartea este structurată în trei părți, fiecare parte începe cu un verset din Biblie. Cartea este despre acceptarea morții, sunt puse în scenă concepțiile pe care noi, oamenii, le avem despre moarte. La fel ca nașterea, moartea e un lucru firesc. Când pierdem persoane dragi suferim și plângem mult, dar durerea devine și mai mare atunci când părinții îți îngroapă copiii. Uneori este bine să ne lăsăm copleșiți de durere, să jelim, dar să fim raționali să acceptăm și să lasăm lucrurile așa cum sunt, fără a interveni în cursul lor, mai ales în cazul morții, să ne păstrăm limpede atât mintea cât și judecata.

”Moartea este un mister, iar înmormântarea este un secret.”

Finalul...este neașteptat și de o nebunie supremă și lasă în urmă câteva întrebări: Chiar poate fi un om capabil să facă ceea ce a făcut Louis din iubire sau mai degrabă din durere ? Dacă ai avea posibilitatea să aduci înapoi persoana iubită, chiar cu riscul ca persoana iubită să fie un monstru, să nu mai fie ca înainte, ai face-o ?

V-aș povesti mai multe, dar vă las să descoperiți singuri povestea. I-am acordat cărții  5 steluțe.

Recenzia o găsiți și în Cronica Studentului.

Cartea o puteți comanda de pe Nemira.

Jurnalul unei eroine!

 Jurnal Personal: Prima zi.

sursă foto: google.com

Bagajul este făcut și sunt gata să plec într-o croaziera.
Mi-am luat toate rochiile frumoase și cutia de machiaj.Sunt într-adevar nerăbdătoare să mă bucur de acest voiaj. 

 Jurnal Personal: Ziua a doua.

Am petrecut ziua întreaga în larg. A fost minunat, am văzut niște balene și delfini!!

Această vacanță a început într-un mod minunat.
Astăzi l-am cunoscut pe Căpitan care pare să fie un om foarte drăguț. 

 Jurnal Personal: Ziua a treia.

 Astăzi am petrecut o parte din zi la piscina. M-am jucat cu niște bile de golf, pe punte.
 Căpitanul m-a invitat la masa lui pentru a lua cina. M-am simțit onorată și am petrecut minunat.
 Căpitanul este un gentleman foarte atent și atractiv. 

 Jurnal Personal: Ziua a patra.

 M-am dus la Cazinoul vasului și am câștigat $80. Căpitanul m-a invitat să iau cina cu el în cabina lui.
 Am avut o cină copioasă cu caviar și șampanie. El mi-a cerut să stau peste noapte dar am refuzat.
 I-am spus că nu-mi înșel bărbatul sub nicio formă. 

 Jurnal Personal: Ziua a cincea.

 Astăzi m-am dus din nou la piscina și m-am bronzat puțin.
 Apoi m-am dus la Piano-Bar și am petrecut restul zilei înăuntru.
 Căpitanul m-a văzut și mi-a adus câteva băuturi. El este într-adevăr un om încântător.
 El mi-a cerut din nou să-l vizitez peste noapte, dar l-am refuzat.
 Atunci el mi-a spus că dacă nu petrec noaptea cu el, va scufunda vasul.
 Am fost stupefiată... 

 Jurnal Personal: Ziua a șasea. 

 Am salvat 1600 de suflete astăzi..........de patru ori !!!!!

O duminică frumoasă!!!💖

Biblioteca de pe Lună - Francesc Miralles - recenzie

 Au început să îmi placă cărticelele lui Miralles. 💖💖

Este o carte cu un subiect inedit, se citește ușor, acțiunea se petrece într-un viitor îndepărtat, unde pe Pământ sunt interzise toate cărțile in format fizic și hârtia, de fapt tot ce este fabricat din lemnul copacilor e interzis.

Toți cei care dețineau astfel de obiecte erau pedepsiți cu închisoarea.

Kumar este fondatorul coloniei lunare Exovillage - este prima stațiune-colonie de pe Lună.

Moira prietena lui Verne, protagonistul cărții, de care se îndrăgostise și nu-i spusese de teamă să nu-i piardă prietenia se află în colonia lunară în calitate de inginer în telecomunicații.

Verne nu era prea fericit pe pământ, mai ales după plecarea Moirei, astfel ca face tot posibilul să ajungă și el pe lună pentru a o cuceri pe Moira.

Verne trece prin multe, dar până la urmă reușește să ajungă în colonia lunară. Aici descoperă că dragostea nu este mai ușoară decât era pe Pământ. El primește postul de bibliotecar în singura biblioteca în care mai există cărți tipărite pe hârtie.

Moira și Verne trec printr-o mulțime de evenimente.

Miralles dă naștere unei lumi sensibile și misterioase în care iubirea și spiritualitatea se întrepătrund firesc. O poveste de iubire cu multe elemente filozofice.

Mi-a plăcut cartea și m-a amuzat reacția celor care vedeau pentru prima oară o carte tipărită, știți că circulă pe internet o poză cu un copil care întreabă cu ce se conectează la carte, aproximativ așa era și reacția celor care vedeau cărțile pentru prima oară în viața lor!

"Într-o lume robotizată, unde până și avariile sunt reparate de mașini, singura noastră opțiune ca să supraviețuim este să ne umanizăm." pag. 56

"Există boli care încep și se termină în suflet." pag. 55

[...]"poate că există frumusețe pe lumea asta, dar ne place să ne tăvălim în urâțenie, în mizerie și vulgaritate."pag. 63

Este o carte foarte potrivită pentru aceste vremuri.