duminică, 19 februarie 2023

Sfântul Gherasim de la Iordan

 

Mănăstirea Sfântului Gherasim de la Iordan
Sfântul Gherasim de la Iordan a trăit în secolul al VII-lea, după ce s-a călugărit s-a retras în pustiul Tebaidei unde a înființat un așezământ monahal.

Într-o zi pe când mergea prin pustiul Iordanului a întâlnit un leu fioros, care răgea cumplit deoarece în labă îi intrase un spin. Sfântul Gherasim i-a scos leului spinul din lăbuță, astfel că leul i-a devenit prieten.

La mănăstire aveau un măgăruș cu ajutorul căruia cărau apă de la râul Iordan. Cuviosul Gherasim i-a dat sarcină leului să aibă grijă de măgăruș. Leul își îndeplinea cu bucurie sarcina, pânâ într-o zi când a adormit, iar măgărușul a dispărut..

Niște negustori care trecuseră prin zonă, văzând măgărușul singur l-au luat cu ei.

Când leul s-a întors la mănăstire singur, Sfântul Gherasim a crezut că leul a mâncat măgărușul, așa că i-a dat leului, ca drept pedeapsă, atribuțiile măgărușului: ”Lucrul pe care îl făcea măgărușul îl vei face tu, slujind trebuințele mănăstirii.”.

Leul Sfântului Gherasim
Din ziua aceea leul a început să care apă de la Iordan, când, într-o zi, negustorii care luaseră măgărușul se întorseseră pe același drum, s-au întâlnit cu leul, speriindu-se de acesta și lăsând măgărușul.
Măgărușul Sfântului Gherasim
Leul a luat măgărușul de funie și l-a dus la mănăstire la Sfântul Gherasim, acesta s-a bucurat când a văzut măgărușul și a eliberat leul în sălbăticie. Însă leul se întorcea săptămânal la manăstire, iar când Sfântul Gherasim a murit, leul s-a dus la mormântul lui și a rămas acolo până a murit.
Mănăstirea Sfântului Gherasim de la Iordan

Această poveste despre viața Sfântului Gherasim ne-a fost relatată de preotul care ne-a fost ghid în pelerinajul din Israel, pozele sunt din arhiva personală. Mai jos vă las și un video găsit pe youtube despre această mănăstire.

O seară frumoasă! Pe curând!


sâmbătă, 18 februarie 2023

Covoraș din resturi de materiale!

 Pentru ultima temă (de fapt a doua temă, dar ordinea nu este obligatorie) din această lună la transformările creative am ales să fac, tot pentru Ilinca (păpușica) un covoraș.

Am folosit ața (de la un pulover pe care nu-l mai purtam), banda de la o cutiuță de bijuterii și o croșetă:

Materialele folosite pentru realizarea covorașului.

Am împăturit banda, pe lung, în trei (mi-a cam dat bătăi de cap pentru că nu stătea împăturită, iar de călcat nu aveam chef😂) și am început să croșetez un picioruș simplu care să cuprindă banda, un ochi de lanț și am continuat așa până am terminat banda:


Cercetătorii ne informează că aceste elemente de decor - covoarele - au apărut acum 3500 de ani, iar cel mai vechi covor descoperit datează din anul 500 înainte de Hristos, acesta este un covor  Pazyryk descoperit în Iran. 

Am găsit informații interesante despre istoria covoarelor, vă las un scurt video despre covoare, covoarele persane erau considerate produse de lux fiind recunoscute la nivel mondial pentru calitatea lor superioară, dar și pentru intensitatea culorilor.
Acum să revenim la covorul Ilincăi care este confecționat din materiale deloc scumpe, dar care are o valoare foarte mare - sentimentală🙈.



Ilinca și covorașul.


Covoraș pentru păpuși - rezultatul final!

Dacă aveți fetițe sau nepoate, puteți participa împreună la această activitate creativă (dacă sunt prea micuțe pentru a croșeta, copilașii de obicei au multe idei și vă pot ajuta), deoarece este foarte ușor de realizat, iar căsuța păpușilor va fi decorată foarte frumos cu acest covoraș.
Sper să vă placă!
O seară frumoasă și liniștită să aveți!

vineri, 17 februarie 2023

Test de personalitate !

 ”Răsfoind” blogul lui Daurel am dat peste un test de personalitate foarte interesant. Testul se numește ”16 Personalități” și dacă sunteți curioși ce personalitate aveți vă puteți face testul GRATUIT dând click aici.

În următoarele rânduri veți citi rezultatul testului meu de personalitate, care corespunde cu personalitatea ”conducător”.

Personalitate “Conducător”

Timpul tău este limitat, nu îl irosi trăind viața altcuiva. Nu fi prizonierul dogmei — al conviețuirii cu rezultatul gândirii altor persoane. Nu lăsa zgomotul opiniilor altora să îți reducă la tăcere vocea interioară. Și, cel mai important, să ai curajul de a-ți urma inima și intuiția. Ele știu deja ceea ce vrei tu să devii cu adevărat. Orice altceva este neimportant.” (Steve JOBS)

Conducătorii sunt lideri înnăscuți. Persoanele cu acest tip de personalitate au fost înzestrate cu carismă și încredere, și emană autoritate într-un mod care unește persoanele pentru un scop comun. Dar, spre deosebire de omologii lor mai sensibili, Protagoniștii, Conducătorii sunt caracterizați deseori de o raționalitate nemiloasă, folosindu-și determinarea, convingerea și mințile agere pentru a obține tot ceea ce și-au propus. Probabil este bine că aceștia formează doar trei procente din populație, pentru a nu copleși tipurile de personalitate mai timide și sensibile care formează restul populației – dar trebuie să le mulțumim Conducătorilor pentru multe dintre afacerile și instituțiile pe care ne bazăm zilnic.

Fericirea se ascunde în bucuria reușitei

Dacă este un lucru pe care Conducătorii îl iubesc, acesta este o provocare bună, fie ea mare sau mică, ei fiind ferm convinși că orice scop poate fi atins dacă dispui de timp și resurse suficiente. Această calitate face din persoanele cu tipul de personalitate Conducător antreprenori geniali, iar abilitatea lor de a gândi strategic și a-și păstra concentrarea pe termen lung, în timp ce execută fiecare pas al planurilor lor cu hotărâre și precizie, îi transformă în lideri de afaceri puternici. Această hotărâre este deseori o profeție care se împlinește singură, deoarece Conducătorii își promovează scopurile cu o voință de nestrămutat în situații în care alții s-ar da bătuți și ar trece la altceva, iar abilitățile lor sociale îi determină să îi atragă pe toți ceilalți alături de ei, obținând rezultate spectaculoase pe parcursul acestui proces.La masa negocierilor, fie că vorbim despre o companie sau cumpărarea unei mașini, Conducătorii sunt dominatori, neobosiți și neiertători. Aceste trăsături nu sunt cauzate de o fire rece și răutăcioasă – ci de faptul că personalităților Conducător le plac cu adevărat provocările, conflictul de idei, schimbul de replici ce se naște din acest mediu, iar dacă cealaltă parte nu poate ține pasul, acesta nu este un motiv pentru Conducători să renunțe la principalul lor obiectiv de a obține victoria finală.

Gândul cel mai important ce trece prin mintea unui Conducător ar fi ceva de genul “Nu îmi pasă dacă mă crezi un n*******t insensibil , atâta timp cât sunt un n*******t eficient”.

Cultivarea științei relațiilor umane

Exprimarea emoțiilor nu este punctul forte al niciunui tip de personalitate din grupul Analist, dar datorită naturii lor sociale, distanțarea Conducătorilor față de emoțiile lor se face mai ales în mod public și este resimțită în mod direct de un număr mai mare de persoane. Mai ales în mediul profesional, Conducătorii vor zdrobi pur și simplu sensibilitatea celor pe care îi consideră a fi ineficienți, incompetenți sau leneși. Pentru cei cu tipul de personalitate Conducător, afișarea emoțiilor este o dovadă de slăbiciune, iar cu această abordare este foarte ușor să își facă inamici – ar fi bine pentru Conducători dacă își amintesc că depind de funcționalitatea unei echipe nu doar pentru a-și atinge scopurile, dar și pentru validare și feedback, ceva la care, în mod curios, Conducătorii sunt foarte sensibili.
Conducătorii sunt adevărate izvoare de energie și își cultivă o imagine conform căreia sunt extrem de importanți – și deseori chiar sunt. Persoanele cu acest tip de personalitate trebuie însă să își amintească că statutul lor este creat nu doar de acțiunile lor, ci și de acțiunile echipei care îi sprijină și că este important să recunoască contribuțiile, talentele și nevoile grupului care îi susține, în special dintr-o perspectivă emoțională. Chiar și în situația în care trebuie să adopte o mentalitate de genul “mimează până îți reușește”, dacă personalitățile Conducător sunt în stare să combine o concentrare emoțională sănătoasă cu celelalte atuuri personale, aceștia vor fi răsplătiți cu relații profunde, satisfăcătoare și cu toate victoriile dificile pe care și le doresc.


Aceasta este un fel de introducere, pentru că rezultatul arată și punctele forte și punctele slabe, cum sunt conducătorii în relațiile romantice, ce fel de prieteni și părinți sunt, cum se comportă la serviciu și ce obiceiuri au, apoi se încheie cu o concluzie! 

Vă doresc un sfârșit de săptămână minunat!

Capturile de ecran (printscreens) și textul rezultatului la test sunt de pe site-ul https://www.16personalities.com

miercuri, 15 februarie 2023

Ziua Națională a Lecturii - Miercurea fără cuvinte!

 

Grădina Botanică din Craiova! - poză din arhiva personală.

Grădina Botanică din Craiova - poză din arhiva personală!

Grădina Botanică din Craiova -poză din arviha personală!

Miercurea fără cuvinte a fost inițiat de Carmen și continuat de Floare de Colț.

vineri, 10 februarie 2023

Păpușică realizată din șosete vechi!

 Astăzi am hotărât să realizez pentru tema la alegere din cadrul transformări creative o păpușică din două șosete vechi și fără pereche, care nu este perfectă, dar mie îmi place foarte mult. Am botezat-o Mălina.

Păpușa Mălina!

Cu această postare am împușcat doi iepuri dintr-o lovitură, deoarece particip și la provocarea Salvăm păpuși: Creează-ți Mesagerul!, pentru că nu am nicio păpușă pe care să o tranform sau să restaurez, o am doar pe Ilinca câștigată la pufuleții cu surpriză căruia i-am făcut o pernă și o saltea pentru pat https://danatoila.blogspot.com/2023/02/pernuta-si-saltea-handmade-pentru-papusi.html, am ales să creez o păpușă de la zero.

Materialele folosite în acest proiect sunt următoarele: foarfecă, ac de cusut, ață de cusut, ață mai groasă pentru păr, două șosete vechi care nu aveau pereche, doi ochișori, silicon la cald, resturi de materiale, vatelină.

Materialele folosite! Am uitat să pozez șoseta roșie!
Din șoseta roșie am făcut corpul păpușii, piciorușele și mânuțele, iar din șoseta albă am realizat capul păpușii. Am tăiat șoseta de la călcâi și apoi de la vârf în sus, pe mijloc, iar din partea de sus a șosetei am făcut mânuțele!


Apoi am început să cos și să asamblez corpul păpușii:
Corpul păpușii!

Am făcut și capul din vărful șosetei albe:
Capul păpușii!
Am cusut capul de trup, i-am lipit ochișorii, cu silicon roșu i-am făcut gura și dintr-o picătură de silicon sclipicios verde i-am făcut un năsuc abia vizibil.I-am făcut părul dintr-o ață, nu mai știu ce am deșirat, pe care l-am și cusut și l-am și lipit cu silicon transparent să fiu sigură că nu-i pică.

Ultimul pas a fost să-i fac o rochiță, pentru că mi se părea cam golașă🙈. Rochița am făcut-o dintr-un volan de la o cămașă și banda de la o cutie de bijuterii, din care i-am făcut și Ilincăi un rucsac pentru păpuși.
Această activitate de astăzi mi-a amintit de copilărie când, împreună cu verișorii mei cu care ne întâlneam la țară în vacanță, făceam păpuși din știuleții de porumb. Îmi plăcea foarte mult să împletesc mătasea porumbului, care reprezenta părul păpușilor, apoi cu carioci desenam ochi și gură păpușilor.
Sper că vă place de Mălina mea, care în realitate arătă mult mai bine!
Pe curând!

joi, 9 februarie 2023

Din cer au căzut trei mere - Narine Abgarian

 Este o carte cu un sfârșit fericit și este potrivită pentru o perioadă când suferim de astenie😀, dar nu numai. 
Într-un sat uitat de lume, în care, din cauza războiului și a foametei, trăiesc tot mai puțini (și numai) bătrâni. Anatolia este cea mai tânără din sat, are 58 de ani, iar într-o zi se pregătește să moară, dar la ușa ei bate Vasili cu o coasă nouă pentru ea și nu moartea pe care ea o aștepta.
poză din arhiva personală

Anatolia avusese o viață grea și multă suferință, dar de acum totul se va schimba, si nu doar viata ei ci a întregului sat.
Toți din sat aveau porecle, de exemplu, Vasili Kudamant - de la Ku dam - o datorie amânată. Anatolia, singura dintre fiicele lui Sevoianț Kapiton care semăna leit cu negriciosul ei bunic, de la care și primise tot neamul porecla de Sevoianț, în limba maranenilor sev însemna negru.
Șlapkanț - neamul lui Pălărie;
Șalvaranț - neamul lui Șalvar (Ovanes, unul dintre personaje, avea un bunic care își făcuse o pereche de pantaloni noi pe care nu a mai apucat să îi poarte, deoarece datorită unui șrapnel  și-a amputat o parte din picior).
Maranenii își păstrau tradiția cu sfințenie Potrivit unei străvechi credințe respectate cu sfințenie de locuitorii Maranului, nu ai voie să verși apă fierbinte pe pământ joia și vinerea - ca să nu opărești picioarele lui Cristos., credeau în vise: ”Maranenii dădeau o importanță deosebită viselor. Și le povesteau unii altora, încercând să ghicească sensul tainic pe care-l purtau acestea. Neapărat lămureau care este ziua săptămânii. Dacă era duminica, nu era motiv de îngrijorare - visul de duminică este neutru, nu prevestește și nu promite nimic. În noaptea de marți spre miercuri însă trebuie să ții minte tot ce vezi, fiindcă tocmai miercurea, între primul și al doilea cântat al cocoșilor, vin visele prevestitoare.”. Am râs cu voce tare când Valinka a aruncat drojdia în hazna.😂Sau când a trimis pantofii de piele ai răposatului ei soț printr-o consăteană pe lumea cealaltă. 
Mai jos las câteva citate care mi-au plăcut:
”Memoria omului este selectivă.”

”Nimic nu distruge mai tare ca lipsa de activitate... . Lipsa de activitate și lenea răpesc sensul vieții.”

”- Cine suntem noi ca să judecăm faptele cuiva?...
- Suntem hotărâri și fapte care nu pot fi supuse judecății...”

”Nu există rai, dar nici iad nu există, a înțeles deodată Anatolia. Fericirea e raiul, amărăciunea e iadul. Și Dumnezeul nostru e pretutindeni nu numai fiindcă-i atotputernic, ci și fiindcă El este în toate acele fire nevăzute care ne leagă unii de alții.”

”[...] lumea e mică, iar noi suntem mari, deși, din naivitate și prostie, toată viața credem că-i pe dos.”

”Cu cât cuvintele sunt mai simple, cu atât sensul lor e mai profund.”

[...]cineva care are o mulțime de ocazii pentru a fura și nu cedează tentației, prin definiție, nu poate minți.”

"Fără cunoștința și voia Domnului, o clipă de fericire omenească nu se transformă în zile și săptămâni. Rămâne o clipă - scurtă și trecătoare. Dacă ți s-a dăruit fericire, primește-o cu recunoștință. Nu jigni intențiile binevoitoare ale cerurilor cu necredința ta, fii demn de darul pe care ti l-au făcut." 

[...]viața nu e altceva decât cercurile lăsate de picăturile de ploaie pe apă, unde fiecare eveniment e oglindirea celor ce au fost înainte, doar că nimeni nu trebuie să le ghicească, poate doar cei aleși, care, apăruți cândva pe lumea asta, nu se vor mai întoarce nicicând, fiindcă își golesc cupa de prima dată, până la fund.”

”Cel mai tare doare că nu poți să-i îmbrățișezi pe cei care n-au mai putut să aștepte.”

Mi-a plăcut cărticica, vă recomand să o cititți, este plină de tandrețe, umor, subtilitate și măiestrie rară.
😊



miercuri, 8 februarie 2023