Din ce poți crea o sticlă de vin, dar fără vin în ea?

Mai e puțin și vine toamna! Bine! Cam o lună! Dar cum timpul zboară cu o viteză foarte mare, mâine ne trezim cu toamna la ușă. Toamna este sezonul în care viiile prind viață și strugurii se transformă în vinuri rafinate, pe care le savurăm cu plăcere la fiecare degustare. Însă, după fiecare pahar de vin, rămân dopurile - mici amintiri ale momentelor frumoase petrecute împreună.

Toamna vinul e rege, strugurii dansează în vie. Ce frumos obiect se naște din dopurile sticlelor de vin, pentru a-i păstra amintirea?

În acest articol, vreau să îți povestesc despre cum am reușit să combin două dintre pasiunile mele: vinurile și creațiile handmade. Din dopurile sticlelor de vin am creat o sticlă de vin ornamentală, o piesă decorativă unică ce aduce un strop de frumusețe în casa mea și amintirea momentelor frumoase, petrecute cu bloggeri olteni la degustările de vin, dar nu numai.

Hai să descoperim împreună cum, din aceste mici bucăți de plută, poate lua naștere un obiect de ”artă” surprinzător. Răspunsul la întrebarea de mai sus îți va dezvălui secretul: o sticlă de vin ornamentală foarte drăguță, care va ține amintirile frumoase mereu vii!

Verificându-mi contul de Pinterest, am dat peste o imagine care ilustra două sticle de vin realizate din dopuri și m-am gândit că pot realiza și eu una. Însă eu am vrut o sticlă care să nu se lipească de un suport sau să o rezem, pur și simplu să aibă stabilitate, să se ”țină pe propriile picioare”!😂 În plus, nu m-a lăsat inima să tai dopurile, deci am folosit doar dopuri întregi.

Nu a durat foarte mult să realizez  sticla de vin ornamentală, aproximativ 30 de minute, dacă nu mă înșel, pentru că deja aveam în minte tot planul. Primul pas a fost să scot cutia în care aveam dopurile depozitate să văd dacă am suficiente, pentru că mai am în plan să realizez și altceva. Apoi mi-am luat ghemul de sfoară, cum am spus mai sus, știam deja ce voi folosi pentru realizarea ornamentului.

Am lipit dopurile de plută două câte două, în total 12 dopuri, deci 6 perechi. Apoi le-am lipit între ele, dând forma sticlei. Nu am vrut să tai niciun dop, deoarece voiam să rămână scrisul pe ele, să știu de la ce vin au fost, dar era un dezavantaj: nu mai arăta a sticlă, ci a bidon!😂Din fericire, am avut două dopuri mai micuțe decât celelalte și așa am rezolvat problema.

Din sfoară am vrut, inițial să croșetez doar un simplu lanț pe care să-l lipesc de jur-împrejur, dar apoi am croșetat un alt lanț de jur-împrejurul lanțului croșetat. Apoi rezultatul l-am lipit de jur-imprejurul dopurilor (sticlei). Mi-am făcut puține probleme, deoarece am crezut că sticla nu va sta în poziția verticală, dar sfoara croșetată i-a oferit stabillitate.

Fiecare dop își păstrează propria poveste, într-un decor plin de amintiri și frumusețe. Este uimitor cum din aceste mici bucăți de plută poate lua naștere ceva atât de special. Sper că acest proiect te-a inspirat să îți valorifici propriile amintiri și să creezi ceva unic pentru casa ta. Cu puțină imaginație și răbdare, orice este posibil! Ce zici? Îți place ornamentul meu?

Înscriu această lucrare la tema numărul patru din cadrul transformărilor creative, intitulată ”FII CREATIV!”. 

Pe curând!🍷

Wolverine în Benzi Desenate și Deadpool 3 în MX4D: O Experiență Marvel Completă!

 Recent, am avut parte de două experiențe interesante care m-au transportat în universul Marvel, într-un mod cu totul unic. Am vizionat filmul "Deadpool 3" la sala MX4D, de la Inspire Cinema, în format 3D, experiență care mi-a adus aminte de colecția mea de benzi desenate. Inspirată de acest film plin de acțiune și umor, am continuat cu lectura volumului 9 din colecției Renașterea Marvel, volumul se numește Wolverine și combină două saga intense: "Inamicul statului" și "Ținta: Mystique!". Iată cum aceste două aventuri m-au făcut să redescopăr magia supereroilor.

Vizionarea filmului "Deadpool 3" în sala MX4D, format 3D, la Inspire Cinema a fost un adevărat spectacol. Această tehnologie revoluționară aduce filmul la viață într-un mod spectaculos. Am mai povestit despre această sală în articolele trecute, însă acest film a fost primul vizionat în format 3D, la această sală.

Ce face experiența MX4D atât de specială?

Scaunele se mișcă și vibrează în sincronizare perfectă cu acțiunea de pe ecran, amplificând fiecare scenă de luptă și urmărire. Simțurile sunt stimulate cu ajutorul efectelor de vânt, apă și mirosuri, aducând spectatorii mai aproape de acțiunea din film. Tehnologia 3D adaugă profunzime vizuală, făcând fiecare explozie și moment de acțiune să pară mai real și mai captivant.

Filmul

Filmul "Deadpool 3," în care apar Deadpool și Wolverine, este unul dintre cele mai așteptate filme Marvel din 2024. Este primul film Deadpool produs de Marvel Studios în 2024, ceea ce înseamnă că personajele sunt acum incluse în Universul Cinematic Marvel (MCU).

Hugh Jackman revine în rolul lui Wolverine, după ce anunțase retragerea sa din acest rol în timpul filmărilor pentru Logan (2017), ceea ce a entuziasmat enorm fanii. Sala de cinema a fost aproape plină!

Interacțiunea dintre Wolverine și Deadpool este plină de tensiune și umor. Mi-a plăcut foarte mult chimia și conflictele dintre cei doi.

Ryan Reynolds, în rolul lui Deadpool, continuă să încânte cu umorul său caracteristic, combinând glume rapide cu momente de acțiune intensă. Deadpool este cunoscut pentru natura sa imprevizibilă și stilul său de a „rupe al patrulea perete”, vorbind direct cu publicul și recunoscând că se află într-un film. Acest aspect adaugă un plus de divertisment și face ca fiecare scenă să fie neașteptată și captivantă.

Povestea filmului este plină de răsturnări de situație și momente neașteptate, tinându-ne în suspans pe toată durata filmului.

Este primul film cu supereroi, din seria Marvel, pe care îl văd, (am înțeles că ar mai fi două, nu știu sigur!) și mi-a plăcut! 

Cartea

Așa că primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns acasă, a fost să ”scot de la naftalină” colecția mea de benzi desenate cu supereroi. Am aproape toate volumele din colecția Renașterea, Marvel anii 2000, cu excepția numerelor 2, 5 și 8. Colecția conține 10 volume, denumite după numele supereroilor a căror poveste stă ascunsă în spatele coperților.

Eu am ales să încep cu volumul 9 și să aflu mai multe despre Wolverine.

Acest volum conține două saga: Inamicul statului și Ținta: Mystique!

În "Inamicul statului", Wolverine se confruntă cu o situație terifiantă: capturat și spălat pe creier de HYDRA, devine cea mai periculoasă armă a lor. Această poveste este plină de acțiune, suspans și dileme morale, explorând limitele loialității și ale identității. Wolverine, cunoscut pentru natura sa feroce și justițiară, trebuie să lupte nu doar împotriva inamicilor săi tradiționali, ci și împotriva propriei sale condiționări mentale. 

În "Ținta: Mystique", Wolverine este pus pe urmele unui vechi adversar și aliat, Mystique. Această poveste alternează între prezent și flashback-uri din trecutul comun al celor doi, dezvăluind straturi complexe ale relației lor. Acțiunea și tensiunea cresc pe măsură ce Wolverine trebuie să decidă dacă va ceda dorinței de răzbunare sau va alege o cale diferită.

Filmul mi-a trezit interesul pentru supereroii din benzile desenate, iar volumul 9, din seria Renașterea, mi-a dezvăluit complexitatea și profunzimea acestui personaj iconic- Wolverine.

Pentru toți fanii Marvel și nu numai, recomand cu căldură să vă bucurați de aceste aventuri. Fie că este vorba de o experiență cinematografică revoluționară sau de paginile unei benzi desenate pline de acțiune, lumea supereroilor vă așteaptă să o descoperiți în toată splendoarea sa.

Pe curând!🦸

*** sursa posterului și a trailerului: Inspire Cinema
*** sursa foto benzi desenate: arhiva proprie

Reciclare creativă: Floare de cactus!

 Ieri, în timp ce căutam o cutiuță sau ceva rotund, nici mică, dar nici mare, mi-a venit ideea să fac eu una exact cât îmi trebuie. Îmi trebuia pentru a proteja, pe drum, patru puișori de cactus Crinul Paștelui.

Așa că mi-am scos arsenalul unui om creativ😊 și ... așa a ”înflorit” floarea de cactus! De mult îmi doream să croșetez ceva, deoarece am cam neglijart acest hobby. Am decis să croșetez ceva frumos, însă nu mi-a venit în minte niciun model care să-mi placă. Atunci am luat cheițele de doze, pe care le strâng de câte ori am ocazia, și le-am împrăștiat pe pat și totul a venit de la sine.

Nu știu să îți zic o schemă de lucru exactă, pentru că am creat-o pe loc, ghidată de intuiție și creativitate. Drept dovadă cealaltă jumătate de ”cutiuță” nu a mai ieșit la fel, că nu mi-a trecut prin cap să notez sau să rețin ce lucrez😂, pur și simplu am lucrat. și când să cuplez ”bucățelele” am observat diferența, așa că am desfăcut și a doua oară a ieșit aproape la fel ca prima parte din floare. Acest proiect de reciclare creativă a transformat materiale simple în ceva drăguț și util. Se mai pooate folosi și ca mini-portofel pentru monede.

Dar... mai există loc de îmbunătățiri, doar că mie îmi trebuia urgent, așa că am lăsat-o așa. Am folosit o ață crem, cred că a fost un pulover în trecut, un fermoar , tot crem, 36 cheițe de doze galbene (aurii) și 40 cheițe de doze argintii, ac și ațâ de cusut crem, coșetă și foarfecă... și multă imaginație!

Sper să-ți placă floarea mea de cactus din cheițe de doze! Pe curând!🌹

Nu sunt ce par a fi ...

Nu sunt ce par a fi - 

Nu sunt

Nimic din ce-aș fi vrut să fiu! ...

Dar fiindcă m-am născut fără să știu,

Sau prea curând,

Sau prea târziu ...

M-am resemnat, ca orice bun creștin,

Și n-am rămas decât ... Cel care sunt!...

Sunt cel din urmă strop de vin

Din rustica ulcică de pământ

Pe care l-au sorbit pe rând

Cinci generații de olteni - 

Cei mai de seamă podgoreni,

Dintre moșneni

Și orășeni - 

Strămoșii mei, care-au murit cântând:

”Oltule ... râu blestemat ...

Ce vii așa turburat” ...

Dar Oltul i-a plătit la fel

Cum l-au cântat și ei pe el ...

Și cum -  mi-e martor Dumnezeu -

Astăzi, nu-l mai cânt decât eu!...

Pe mine, însă - 

Ce păcat

Că vinul vechi, de Drăgășani,

M-a întinerit cu trei sute de ani,

Când fetele din Slatina

Cu ochii mari cât strachina,

De câte ori le-am sărutat, 

M-au blestemat

Să-mi pierd cu mințile

Și datina,

Să nu mai fiu cel care sunt

Cu-adevărat,

Și ca să fiu pe placul lor,

Să le sărut doar la... culesul viilor,

În zvonul glumelor zvârlite-n vânt

Pe care Oltul, când le prinde - 

Oricât ar fi de turbure -

Se limpezește

Și se-ntinde

Cu ele până-n Dunăre!...

La fel și eu, ca orice bun creștin,

Pe malul Oltului, cândva,

Mă voi întinde tot așa,

Când cel din urmă strop de vin

Îl voi sorbi tot din ulcica mea,

Nu din paharul de argint, al altuia -

Pahar străin! ...

Și-abia atunci voi fi cu adevărat

Cel care-am fost -

Un nou crucificat - 

În vecii vecilor... Amin!...

Înscriu această poezie în tabelul găzduit de Suzana, care se numește Citate favorite!

***Poezie scrisă de Ion Minulescu, din volumul cu același nume, apărut în 2017 la Editura Hoffman

***Pozele sunt din arhiva personală

Sora vitregă - Jennifer Donnelly

„Sora vitregă” de Jennifer Donnelly este o continuare fascinantă și neobișnuită a cunoscutului basm „Cenușăreasa”, în care ne este prezentată o nouă perspectivă asupra universului creat de Charles Perrault. Acțiunea cărții se desfășoară în secolul al XVIII-lea, o perioadă în care femeile erau supuse unor reguli stricte, limitate la roluri de gospodine și constrânse să se conformeze așteptărilor masculine.

În centrul poveștii se află Isabelle, sora vitregă și urâtă a Ellei, care, în ciuda provocărilor și prejudecăților, își urmează visul cu curaj. După ce Ella devine regina Franței, viața lui Isabelle, Octavia și a mamei lor se schimbă dramatic. Acestea sunt supuse unui tratament injust, lumea reamintindu-le mereu că nu sunt suficient de bune, sunt rele și urâte. Încercările lor de a trăi o viață normală devin din ce în ce mai dificile, iar Isabelle este adesea sub presiunea criticilor nemiloase.

Cu toate acestea, Isabelle reușește să își păstreze optimismul și să nu cedeze în fața presiunilor externe. Căutarea sa devine o aventură plină de magie și descoperiri interioare, în care ea își caută „bucățile pierdute ale inimii” – simbolice pentru dorințele și aspirațiile sale personale. Magia este un element central al cărții, subliniind mesajul că doar atunci când ascultăm cu adevărat de inima noastră și avem curajul să ne urmăm visurile, putem găsi adevărata fericire și împlinire.

Jennifer Donnelly reînvie basmul clasic cu o abordare proaspătă și emoționantă, îmbinând elemente de magie cu teme profunde despre auto-descoperire. Cartea explorează nu doar conflictele interne ale personajelor, dar și constrângerile societății, aducând în prim-plan nevoia de schimbare și adaptare într-o lume în continuă transformare.

Personal, am fost impresionată de profunzimea și originalitatea acestei continuări. „Sora vitregă” nu este doar o simplă poveste de basm, ci o lecție valoroasă despre curaj, perseverență și importanța de a fi fideli propriilor visuri. Îi acord ❤️❤️❤️❤️❤️ (ca tot e vorba de inimi 🤪), recomandând-o cu căldură tuturor celor care iubesc poveștile pline de magie și inspirație.

Voi încheia această postare cu câteva citate, din această carte, care mi-au plăcut foarte mult și, totodată, voi înscrie postarea în tabelul găzduit de Suzana, cu Citate favorite:

"Schimbarea e un sărut în beznă. Un trandafir în zăpadă. Un drum pustiu pe o noapte cu vânt..."

"Foamea din inima noastră e cea care ne omoară."

"Cred că toți facem greșeli. Ceea ce contează este să nu lăsăm greșelile să ne facă pe noi."

"Nu mai împovărați zeii. Nu mai blestemați diavolul. Nu vă vor croi ei calea. Ei v-au oferit darurile lor întunecate: rațiunea și voința. Acum, voi trebuie să vă găsiți singuri drumul. Ce-i făcut, e bun făcut. Ori vi s-a făcut vouă, ori ați făcut voi, însă nu se poate schimba. Dar ce nu-i făcut, nu-i bun făcut. Și acolo se află și speranța și hazardul. Să credeți că vă puteți găsi singuri drumul. Sau nu. Oricum ar fi, aveți dreptate. Fiecare război e diferit, însă fiecare bătălie e la fel. Dușmanul e doar o diversiune. Cei împotriva cărora luptați, întotdeauna, sunteți voi înșivă."

"Există magie în lumea asta tristă și aspră. O magie mai puternică decât soarta, mai puternică decât norocul. Și se vede în cele mai neașteptate locuri. [...] Este magia unei creaturi fragile și supuse greșelii, capabilă de o cruzime de nespus și de o imensă bunătate. Trăiește în fiecare om, pregătită să ne mântuiască. Să ne transforme. Să ne salveze. Numai de-am avea curajul s-o ascultăm. Este magia inimii omenești."

"În lumea asta, doar un prost poate fi fericit."

Steaua Șerifului (Orbea variegata): O plantă exotică fascinantă!

 Pe lângă cactuși am păstrat un trandafir japonez, o orhidee, un crin și Steaua Șerifului.

Steaua șerifului, cunoscută științific sub numele de Orbea variegata (L.) How., este o plantă suculentă care face parte din familia Apocynaceae. Am ales să fie următoare pe care o prezint, după Crinul Paștelui, pentru că și aceasta impresionează prin aspectul florii, dar și miros.

Florile au o formă asemănătoare cu cea a unei stele, cu 5 colțuri și emit un miros neplăcut, asemănător cu cel al cărnii în descompunere, aceasta este o strategie a plantei pentru a atrage polenizatori precum muștele, care sunt atrase de mirosul de carne putrezită. 

Planta este considerată toxică dacă este ingerată. Iarna când o țin în casă, o țin cât mai sus, să nu ajungă Uzzi la ea. Părțile plantei conțin substanțe care pot provoca iritații digestive. Am avut o experiență neplăcută când Uzzi era mic, ce crezi că a făcut? A mâncat o frunză de aloe, care era cât el de mare și i s-a făcut rău, medicul veterinar chiar se întreba cum a putut să mănânce atâta amăreală! Aloea este benefică în cantități moderate, dar în exces , ca orice altceva dăunează, și cum frunza era cât el de mare, îți imaginezi că nu i-a făcut prea bine. Ca să-ți faci o idee: aloea mea avea 1.5 m, are frunze late, între timp mi-a rupt-o o furtună, însă nu am arncat-o, am pus-o în pământ și s-a prins, acum are 1 m.

O floare petrecută și alți doi bumbi care vor înflori

Orbea variegata sau Steaua Șerifului este adesea cultivată ca plantă ornamentală datorită florilor sale neobișnuite și atrăgătoare, dar trebuie tratată cu grijă datorită mirosului și toxicității sale. Este o alegere bună pentru grădini sau ghivece în climatul potrivit și poate adăuga un element interesant și exotic în colecțiile de plante.

Dacă vrei să știi cum se numește o plantă o poți identifica cu ajutorul  Pl@ntNet identify, e foarte simplu de utilizat, faci o poză plantei și o încarci pe site și primești denumirea ei.

Întotdeauna m-au atras lucrurile neobișnuite, ieșite din comun, iar Steaua Șerifului este o plantă fascinantă care nu putea să lipsească din colecția mea de plante ornamentale. Cu toate acestea, necesită o atenție deosebită datorită mirosului neplăcut și potențialei toxicități. Printr-o îngrijire corespunzătoare, te poți bucura de frumusețea acestei plante exotice în grădina sau locuința ta.

Pe curând!💮

O să-mi mănânce pisica ochii?

Caitlin Doughty, cunoscută pentru activitatea sa de antreprenor de pompe funebre și pentru seria populară de pe YouTube „Ask a Mortician”, oferă o privire captivantă asupra morții prin intermediul cărții „O să-mi mănânce pisica ochii?”. În această carte, Doughty răspunde la 35 de întrebări despre moarte, adesea adresate de copii, dar care stârnește interesul tuturor.

Am cumpărat cartea, de pe site-ul Nemira, pentru că mi-a plăcut titlul, dar și pentru că aveam anumite curiozități despre cadavre și procesele care au loc în interiorul corpurilor după deces. Poate te întrebi de ce nu am căutat pe internet informații. Ei bine, astfel de subiecte uneori este bine să fie abordate într-un mod amuzant și accesibil, iar autoarea asta face. De fapt, este o carte pentru copii, dar cu siguranță și adulții pot învăța multe din ea.

Fața coperții!

Cartea este un ghid eclectic și plin de umor care răspunde la întrebări despre procesele biologice de după moarte și ritualurile funerare. Structurată sub formă de întrebări și răspunsuri, fiecare capitol oferă informații detaliate și adesea surprinzătoare.

Copertă spate!

Am selectat câteva dintre întrebările care mi-au atras atenția și eram curioasă de răspunsuri:.

De ce nu schimbăm culoarea când murim?

Autoarea explică detaliat procesul de descompunere și de ce cadavrele capătă diferite culori în timp. Aceasta este o parte din carte care m-a  fascinat. Răspunsul este legat de modul în care corpul uman reacționează post-mortem. După moarte, inima încetează să mai pompeze sânge, iar gravitația face ca sângele să se adune în părțile inferioare ale corpului, astfel că primele culori care apar după moarte sunt legate de sânge. În primele ore după moarte, zonele precum buzele și unghiile devin mai palide, ca de ceară. Livor mortis reprezintă acumularea sângelui în zonele mai joase ale cadavrului. Aceste zone au tendința să se coloreze în mov.

Livor mortis, în latină, înseamnă ”culoarea vineție a morții” și este utilă examinării medico-legale arătând cum și când a murit cineva. Livor mortis este prima schimbare de culoare pe care o vedem la un cadavru, în primele ore de la deces. O întreagă paletă de culori se ivește cam la o zi jumătate după deces. Verzui-maroniu cu un pic de turcoaz înseamnă că se instalează putrefacția. 

Bacteriile intestinale digeră cadavrul pe dinăuntru. Autoliza este un proces al descompunerii care apare când enzimele încep să distrugă din interior celulele corpului. Hemoglobina pătează pielea și produce urme ușor colorate, în tonuri de roșu, de mov-închis, de verde și de negru. Inelele de hemoglobină se desfac în bilirubună (galben) și biliverdină (verde). 

Putem să-i facem bunicii o înmormântare în stil viking?

Caitlin abordează și întrebarea dacă putem organiza o înmormântare în stil viking pentru bunica. În stilul său caracteristic, autoarea explică faptul că, deși ritualurile de înmormântare sunt profund personale și pot varia mult în funcție de cultură, o înmormântare autentică în stil viking, cu arderea corpului pe o barcă, nu se poate și explică adevăratul ritual, nu cel în stil Holyywoodian pe o barcă, de înmormântare al vikingilor, prădătorii scandinavi medievali admirați de toată lumea. Pentru a arde un trup, focul trebuie să ajungă la 1200 de grade și să ardă vreo 2-3 ore.

Ce se întâmplă dacă mă îngroapă din greșeală când sunt doar în comă?

O altă întrebare intrigantă este ce se întâmplă dacă cineva este îngropat din greșeală când este doar în comă. Caitlin clarifică faptul că, datorită evoluției medicinei și protocoalelor stricte de verificare a decesului, este extrem de improbabil ca cineva să fie îngropat de viu în zilele noastre. În trecut, au existat cazuri de îngropări premature, dar tehnologiile moderne, cum ar fi electrocardiograma și electroencefalograma, asigură că diagnosticul de deces este precis.

Înainte de secolul al XX-lea medicii faceau teste care erau îngrozitoare:

- se băgau ace sub unghii, în inimă sau în stomac;
- cu un cuțit făceau o crestătură în picior sau cu un vătrai încins ardeau piciorul;
- clismă cu fum;
- ardeau mâna sau tăiau un deget;
- scriau pe o hârtie textul ”sunt deja mort! cu cerneală invizibilă (făcută din acetat de plumb), apoi se punea pe fața cadavrului. Trupul în descompunere eliberează dioxid de sulf ceea ce duce la apariția mesajului scris, dar dioxidul de sulf poate fi emis și de persoanele care au dinții cariați.

Poate cineva să doneze sânge după ce moare?

Un capitol interesant explorează posibilitatea de a dona sânge după moarte, aducând în discuție cazul chirurgului rus V.N. Shamov. În mod normal, sângele nu poate fi donat după moarte deoarece circulația sângelui se oprește, iar sângele începe să coaguleze. Totuși, V.N. Shamov a reușit să demonstreze în 1928 că sângele poate fi recirculat temporar într-un cadavru folosind o pompă mecanică, deschizând drumul pentru unele proceduri medicale post-mortem inovative. Această procedură nu este practicată pe scară largă, dar subliniază cât de mult poate avansa știința medicală și înțelegerea noastră asupra corpului uman chiar și după moarte.

Experimentele au arătat că atât timp cât sângele corpului mort era scos la mai puțin de 6 ore de la deces, receptorul în viață nu avea probleme.

Dr. Shamov:

”Cadavrul nu trebuie considerat mort în primele ore de după moarte.”

O inimă ținută în gheață poate fi transplantată până la 4 ore după moarte, un ficat până la 10 ore, un rinichi va rezista 24 de ore, uneori 72 de ore, sângele până la 6 ore.

De ce insectele nu mănâncă oasele umane?

 Oasele sunt compuse în mare parte din minerale, în special fosfat de calciu, care sunt mult prea dure și dense pentru majoritatea insectelor să le consume. Deși există anumite specii de bacterii și fungi care pot degrada componentele organice ale oaselor în timp, insectele, în general, nu au capacitatea necesară pentru a se hrăni cu ele.

Necrofagii sunt mâncătorii de moarte. Dermestidae, gândacii de piele, familie de coleoptere, mănâncă carnea aflată în descompunere. Oasele nu sunt nutritive pentru insecte.

Cadavrele din cimitire afectează gustul apei din sol?

Înainte de a cumpăra cartea, m-am contrazis cu o vecină care susținea că da, cadavrele afectează apa. Răspunsul este nu, și Caitlin aduce argumente solide în acest sens. Eu locuiesc lângă un cimitir și în fața porții este o fântână cu apă potabilă, de la asta a pornit discuția noastră contradictorie.

Pe lângă conținutul informativ al cărții, „O să-mi mănânce pisica ochii?” este îmbogățită de ilustrațiile vibrante și sugestive realizate de Dianne Ruz. Aceste desene adaugă o notă de umor și accesibilitate, complementând textul într-un mod care face subiectul morții mai puțin intimidant. Stilul artistic al lui Ruz nu doar că înfrumusețează paginile, dar ajută și la stimularea imaginației cititorilor de toate vârstele, oferind o experiență vizuală plăcută și atrăgătoare.

 Cu un amestec de cunoștințe științifice și anecdote, Caitlin reușește să transforme subiecte tabu în discuții accesibile și chiar amuzante. Recomand această carte oricui este curios să afle mai multe despre ce se întâmplă cu corpurile noastre după moarte.

Pe curând!💝