Ora de pictură - Peisaj de iarnă!

 Am văzut provocare #22 Ora de pictură: piatra aproape imdeiat când a fost publicată, însă abia acum reușesc să postez! Am multe proiecte cu pietricele în așteptare, cum ar fi: o fântână, un peisaj de toamnă pe o piatră destul de mare, dar care are baza ca un suport. etc  Dar am ales să fac acest peisaj de iarnă, care poate fi un ornament drăguț pentru sezonul sărbătorilor de iarnă!

Pozele nu au ieșit prea bine, le-am făcut pe fugă. Poze din timpul lucrului nu am. M-am apucat de lucru si m-am oprit când am terminat.

Materialele folosite: bețioare de lemn pentru cafea, o crenguță uscată, două pietre, coji de la creioane, o inimioară roșie, o bucățică de sfoară, ață albă (pentru moațe), o perlă roșie, markere cu vopsea și corector fluid.

Nu știu dacă am spus, dar o perioadă am fost în renovări, am terminat și bineînțeles că am aranjat lucrurile și le-am pus bine! Atât de bine, că am vrut să  pictez, să folosesc acrilice, dar nu mai știu unde le-am pus și m-am descurcat cu ce am avut la îndemână! Așa se întâmplă mereu când te grăbești!

Am început formând căsuța din bețișoarele de lemn, le-am lipit cu silicon la cald! Apoi am lipit crenguța, pietrele și ultimul a fost brăduțul. Când să pictez, ia culorile de unde nu-s! Bine că am găsit markerele, dar cel alb era uscat și mi-am pierdut răbdarea, eram pe punctul să abandonez când am găsit în sertarul biroului corectorul!

Nu știu cât de bine se observă în poze, dar în realitate, chiar pare ca zăpada acest corector. Am pus inimioara și fundița din sfoară și acesta este ornamentul meu pentru provocarea #22, care a expirat demult!😂

Ce zici? E drăguț?

Pe curând!🀩

Vinuri, Dulciuri și... Adio, Dietă! Festivalul de Vin și Alte Tonice

 Cum a fost la ediția a II-a a Festivalului de vin și alte tonice? Dacă ai puțină răbdare, vei afla imediat!

Știam că vor veni multe crame să-și expună licorile divine, ca și anul trecut, și mi-am făcut un plan. De obicei, după prima ediție organizatorii, dar și participanții, observă ce merge bine, ce nu și trag concluzii - organizatorii pentru a îmbunătăți următoarele ediții, participanții să vină mai pregătiți.

Deci, eu eram la dietă – oh, da, la dietă! În planul inițial făcut acasă, îmi promisesem că voi rezista tentațiilor. Dar când am ajuns la festival... puf! Dintr-odată, mi s-a șters din minte și din vocabular! Hmm... ce ziceam că s-a șters?!

Buuun, planul era simplu: să plec de acasă după un prânz sănătos, să mă bucur de câteva degustări fără să cad pradă tentațiilor și să mă întorc acasă în jur de 18:30 pentru o salată ușoară. Singura parte care a mers „ca la carte” a fost prânzul, ha-ha! Căci, surpriză: odată ajunsă acolo... puf! Planul meu a dispărut de parcă nici n-ar fi existat!😂.

Am ajuns la festival și... am avut o surpriză super plăcută! Cofetăria Minerva, din Craiova, se numără printre expozanți... vai! și ce stand aveau! Normal că mi s-a resetat ... planul!😂😂

Spre deosebire de anul trecut a fost și un stand cu sandvișuri și burgeri, dar nu au fost pe gustul meu. În schimb, cei de la Amore&Sapori m-au cucerit cu varietățile de conserve, cel mai mult mi-a plăcut Puntarelle de cicoare. Ce aromă!

Și acum să trecem la vinuri! O încântare! Cel mai mult mi-a plăcut Folklore Moșii de iarnă PELIN, foarte aromat, foarte foarte bun! Iar dintre vinurile roșii mi-a plăcut MonNalisa, un vin roșu foarte tare, robust, dar bun de tot.

Înainte să plec acasă am încercat și un coktail - Amaretto Sour ! Amaretto Sour – oh, ce deliciu! Acest cocktail îți cucerește simțurile cu aroma sa de migdale dulci și o notă fină de citrice. Gustul este echilibrat, combinând perfect amăreala și dulceața într-o băutură plăcută și reconfortantă. Parfumul lui subtil de migdale – ah, parcă te duce într-o patiserie italiană! E genul de cocktail care îți încântă nu doar gustul, ci și mirosul, completând experiența cu o eleganță aparte.

A doua ediție Wine Tonic Festival a fost mai mult decât o simplă degustare, a fost o călătorile printre arome și gusturi, în care am descoperit poveștile din spatele vinurilor.

Sâmbătă a fost foarte frumos afară, parcă era o zi de primăvară, nicidecum de toamnă-iarnă! A fost o zi caldă și însorită, una dintre acele zile de toamnă care îți umple sufletul de căldură și îți lasă amintiri de neuitat. Duminică, în schimb, a fost foarte frig și nu am mai mers la festival. Abia aștept următoarea ediție – cine știe ce surprize ne mai așteaptă!!? 

Fotografiile sunt din arhiva personală și dacă vrei să vezi mai multe fotografii de la festival poți vedea în acest album - click aici!

Pe curând!💝

Set de suporturi pentru servirea mesei croșetat

 Inspirată de setul croșetat de Daniela m-am hotărât să-mi croșetez propriul set de suporturi pentru servirea mesei. Eu am ales un model mai simplu care sper să fie practic.

Vreau sa fac un set format din șase suporturi pentru farfurii, pahare și tacâmuri. Am reușit să finalizat sâmbătă doar un suport pentru farfurie, iar suportul pentru pahar este aproape gata, deoarece a trebuit să plec la Wine Tonic Festival. Încă nu am o idee clară despre cum va arăta suportul pentru tacâmuri, dar până termin cele cinci piese pentru farfurii și cele cinci pentru pahar îmi va veni inspirația.

Acum vreau să-ți arăt cum a ieșit suportul pentru farfurie. Am folosit ață bej, cred că este lână, de la un fost pulover și ață lila luată din second hand.

Am început cu inelul magic și 12 piciorușe duble și am continuat să cresc până am ajuns la diametrul dorit, apoi am început să croșetez buclele de pe margini cu ața lila.

Apoi am început și suportul pentru pahar în același mod cum am croșetat suportul pentru farfurie.

Cam atât pentru azi! Dacă ai vreo idee pentru suportul meu de tacâmuri, o aștept cu interes.

Sper că-ți plac suporturile mele! 

Pe curând!💝

Adio, New Orleans!

 Cartea aceasta a apărut de ceva timp, dar eu am achizitionat-o recent, atragandu-ma titlul ei.

Am mai scris că-mi place Jazz-ul și după cum bine știi în New Orleans a apărut, dar nu numai pentru asta, am devenit curioasă să descopăr New Orleans de când am vizionat celebrul serial cu vampiri "The Originals".😅 Ai auzit de el, nu-i așa?

poză din arhiva personală

Bun! M-a prins povestea lui Josie, dar finalul poveștii a fost... prea brusc? forțat? Oricum lipsește ceva! Aș fi vrut să aflu ce s-a întâmplat cu mama ei, dar poate autoarea a lasat lucrurile așa, ca mai târziu, să facă o continuare a cărții. În fine!

”Adio, New Orleans” de Ruta Sepetys este despre povestea lui Josie Moraine, o tânără de 17 ani care trăiește în New Orleans, în cartierul rău famat, dar și renumit, French Quarter, în anii 1950 și visează la o viață mai bună. Fiica unei prostituate egoiste și lipsite de scrupule, Josie este hotărâtă să scape de lumea întunecată în care a crescut. Mama ei, Louise, este o prezență instabilă și distructivă, adesea prinsă în relații periculoase care o împing să-și neglijeze și să-și trădeze propria fiică, iar această relație complicată alimentează dorința lui Josie de a se elibera de trecut. Nu am înțeles niciodată cum o mamă poate să-i facă rău propriului copil! Am auzit de multe cazuri în realitate, nu se întâmplă doar în cărți!

Josie își găsește susținători în Willie Woodley, proprietara dură și directă a bordelului unde lucra mama ei și unde ea făcea curățenie pe fiecare dimineață, și în Cokie, șoferul lui Willie cu o inimă de aur. Willie devine o figură maternă pentru Josie, oferindu-i sprijinul necesar și sfaturi directe, chiar dacă sunt uneori neconvenționale, în timp ce Cokie este un prieten sincer și loial, gata să o ajute ori de câte ori are nevoie. Cei doi devin adevărata ei familie, oferindu-i încrederea și suportul de care are nevoie pentru a visa la o viață diferită. Josie este inteligentă și ambițioasă, lucrează într-o librărie, încercând astfel să strângă banii necesari pentru a părăsi New Orleans.

poză creată de AI

Cineva este ucis în oraș și Josie se trezește implicată într-un mister periculos, care îi amenință speranțele și visele. Povestea abordează teme precum depășirea condiției, curaj și determinare, arătând că, deși trecutul poate apăsa greu, dorința de libertate și de a-ți depăși condiția pot învinge orice obstacol.

”Nu mai eram sigură de nimic, cu excepția faptului că New Orleans era un prieten infidel pe care voiam să-l părăsesc.”

Acum am realizat că am uitat să povestesc despre Jesse, un prieten de-al lui Josie, dar vei descoperi povestea lor, dacă vei citi cartea.🙈

Pe curând!💝

AI în viitorul literaturii: creator sau colaborator?

Este posibil ca AI-ul să devină un scriitor de succes?

În era digitală, tehnologia este în plină expansiune! A avansat foarte mult, încât este un atuu în toate domeniile, inclusiv literatură, și cu cât avansează mai mult cu atât avem mai multe oportunități de a ne pune în valoare ideile creative. Transformă lumea în care trăim în diverse moduri, accesul la artă și cultură este la un click distanță, de exemplu avem posibilitatea de a face un tur virtual unui muzeu.

Dar cum rămâne cu literatura? Scriitorii și inteligența artificială (AI) ar putea ajunge să colaboreze pentru a crea noi povești sau chiar să permită algoritmilor să completeze texte într-o manieră aproape identică cu cea a unui editor uman. Însă, pe măsură ce AI-ul devine mai complex, apare întrebarea: va fi doar o colaborare între creativitatea umană și algoritmi sau AI-ul va ajunge să înlocuiască complet scriitorii?

Poză creată cu AI

Deși AI-ul poate ajuta la generarea de texte, el nu are încă capacitatea de a înțelege și trăi experiențe umane, asta însemnă că texetele lui sunt lipsite de originalitate. Emoția și originalitatea unei povești create de un scriitor sunt greu de replicat, fiindcă ele iau naștere din trăirile și viziunile unice ale fiecărui scriitor.

Conform unui studiu realizat de Allied Market Research, 60% dintre scriitorii din SUA și Europa au folosit cel puțin o unealtă AI pentru generarea de idei sau optimizarea textului. Platformele populare precum Jasper și Writesonic permit scriitorilor să colaboreze cu AI pentru a genera conținut structurat sau a elimina blocajele creative. Iar 78% dintre utilizatori au afirmat că AI-ul le-a crescut productivitatea și le-a redus timpul de lucru cu 30-40% .

Un exemplu în acest sens, vine tocmai din Japonia, conform ziarului Nikkei, un roman generat de AI, intitulat The Day A Computer Writes A Novel, a fost nominalizat la un concurs literar național. Un grup de cercetători au scris acest roman folosind un algoritm AI, evidențiind astfel potențialul AI-ului de a contribui la literatura de ficțiune. Bineînțeles, că aceasta a stârnit discuții în Japonia, dar și pe plan internațional. Deși AI-ul nu are emoții și nu le înțelege, poate construi structuri narative capabile să captiveze cititorii.

Mulți critici își exprimă scepticismul față de calitatea literară a lucrării. De exemplu, unii susțin că, deși textul este coerent, îi lipsește profunzimea emoțională și complexitatea pe care le întâlnim în operele scrise de oameni. Porțiunile generate de AI sunt formule și nu reușesc să rezoneze profund cu cititorii. 

În timp ce AI-ul își face loc în literatură, nu putem să ignorăm valoarea cărților create de oameni. Egiptul Antic. Călătorie în timp, o lucrare captivantă, scrisă de Francisco Llorca și Montse Galbany, oferă o incursiune în istoria și cultura Egiptului Antic, invitând cititorii să exploreze o altă civilizație prin imagini și povestiri detaliate. În același mod, AI-ul poate aduce perspective noi și accesibile, însă doar prin colaborarea cu scriitorii poate crea acea conexiune autentică care ne face să trăim istoria prin cuvinte.

AI-ul nu are „idei” în sensul tradițional, pentru că nu are conștiință sau experiențe proprii. Totuși, el poate crea ceva ce pare nou prin combinarea și reinterpretarea unor concepte existente. De exemplu, un AI poate analiza un volum masiv de date — cărți, povestiri, lucrări științifice, filme — și apoi poate genera combinații între acestea, sugerând idei care nu au fost abordate exact în aceeași formă.

Pentru a avea o idee cu adevărat nouă, o ființă umană își folosește creativitatea, emoțiile și experiențele personale, creând conexiuni între ele. AI-ul doar reciclează și recombină datele existente, orice „idee” produsă de AI este mai degrabă o variație sau o reinterpretare a ceva deja cunoscut, decât o idee nouă. Părerea mea este că AI poate fi de ajutor scriitorilor atunci când au un blocaj, dându-le idei pentru a crea personaje sau chiar o poveste, însă nu cred că pot fi înlocuiți de AI, oricât de mult ar avansa.

Un sondaj realizat de The Authors Guild arată că 85% dintre scriitorii intervievați nu se simt amenințați de AI și mi se pare firesc, nu au de ce să se simtă amenințați, ei văd AI-ul mai degrabă ca pe un „asistent creativ” decât un competitor. Totuși există temeri legate de uniformizarea stilurilor literare și de lipsa diversității emoționale a textelor scrise exclusiv de AI. Dacă AI-ul ar înlocui complet scriitorii, am risca să pierdem tocmai acea conexiune personală cu sciitorul, acel „ceva” unic care face o carte să rămână cu tine mult după ce ai terminat-o de citit.

Unele edituri explorează deja publicarea de cărți scrise exclusiv de AI. Editurile ar putea diversifica abordările, publicând atât cărți scrise de AI, cât și lucrări scrise de autori cu ajutorul algoritmilor, creând astfel o piață mixtă. 

 În România, Editura NICULESCU se adaptează tendințelor moderne și este deschisă către inovație. Recunoscută pentru varietatea sa de titluri, de la beletristică și cărți de dezvoltare personală până la celebrele manuale și dicționare, editura explorează constant noi metode prin care să ofere cititorilor o experiență de lectură cât mai accesibilă și diversificată. Deși nu publică încă lucrări scrise exclusiv de AI, Editura NICULESCU urmărește cu interes evoluția acestui fenomen, fiind în ton cu tendințele internaționale. Colaborarea dintre scriitori și inteligența artificială ar putea deschide noi perspective în literatură, ajutând scriitorii să-și dezvolte ideile și să le finalizeze mai eficient.

Pe măsură ce tehnologia avansează, întrebările despre locul AI-ului în creația literară rămân deschise. Vom avea o piață de carte dominată de lucrări scrise exclusiv de AI sau vom vedea mai degrabă un parteneriat între om și mașină, în care creativitatea și experiențele umane vor rămâne la baza celor mai iubite povești? Probabil viitorul ne va aduce o combinație din ambele, iar rolul editurilor, precum Editura NICULESCU, va fi important pentru a gestiona această transformare, oferindu-le cititorilor o selecție de lucrări care combină inovația tehnologică cu profunzimea experienței umane.

Tu cum vezi viitorul literaturii?

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2024!

 

Bibliografie:

Ziarul Financiar
Sydney Review of Books

SentiSight

The Authors Guild

Siege Media

Aventura Olfactivă la Aroma Land

 Aroma Land este o companie românească specializată în producerea și distribuirea de produse aromatice, cum ar fi odorizante pentru interior, produse pentru spa, aromaterapie și, în general, soluții destinate creării unei atmosfere plăcute în spații interioare. Aroma Land pune un accent deosebit pe utilizarea uleiurilor esențiale și a ingredientelor naturale, având o gamă largă de produse.

Aromaterapia este o formă de terapie alternativă care utilizează uleiuri esențiale extrase din plante pentru a promova sănătatea fizică, emoțională și mentală .Aroma Land se mândrește cu o tradiție de peste 25 de ani și o colaborare fructuoasă cu specialiști precum Nidhi, parfumierul din India, care a contribuit la dezvoltarea unor colecții unice de parfumuri.

Într-o duminică de octombrie, am vizitat împreună cu bloggeri olteni, fabrica Aroma Land. Vizita noastră a început cu un tur al spațiilor de producție și de depozitare, unde am înțeles mai bine cum se fabrică întreaga gamă de produse. 

Uleiurile esențiale sunt obținute din plante naturale prin diferite metode de extracție, cum ar fi distilarea cu aburi, presarea la rece sau extracția cu solvenți. Acestea conțin compuși aromatici naturali din plante, cum ar fi frunzele, florile, rădăcinile, coaja sau alte părți ale plantei. De exemplu, uleiul de lavandă este obținut din florile de lavandă, iar uleiul de lămâie din coaja fructului.

Acasă, folosesc în mod regulat bețișoare parfumate și conuri backflow, care aduc o notă relaxantă și plăcută în locuință. Nu obișnuiesc să folosesc foarte des uleiurile esențiale, dar vizita la Aroma Land m-a inspirat să explorez mai mult această latură a parfumaterapiei. Uleiurile esențiale pe care le ador sunt: lavandă, scorțișoară și iasomie.

Un aspect interesant pe care nu îl știam este implicarea activă a companiei în procesul de reciclare și responsabilitatea pe care o are față de mediu. Aroma Land își asumă întregul circuit de colectare și reciclare al produselor, o inițiativă care mi se pare lăudabilă, mai ales în contextul în care sustenabilitatea este din ce în ce mai importantă.

După turul de producție, am avut parte de o sesiune specială de analiză senzorială, un exercițiu similar degustării vinurilor, dar în loc de gusturi, ne-am concentrat pe mirosuri. Am explorat subtilitățile fiecărei esențe, identificând notele de bază, mijloc și vârf. Provocarea a fost să identificăm patru arome din gama Aroma Land.

M-am simțit ca un somelier al aromelor, ghicind fiecare ingredient și conectându-mă emoțional la fiecare esență. Am recunoscut rapid mirosul de lavandă, care mi-a adus aminte de zilele calde de vară. Apoi a urmat aroma de Bubble Gum, care mi-a stârnit amintiri din copilărie. Ultimile două arome au fost mai greu de ghicit, una dintre ele mi-a amintit de apa de colonie de lăcrămioare pe care tatăl meu o folosea, iar celălalt mirosea ca un parfum luxos.

Apoi, Nidhi ne-a invitat să descoperim semnificațiile transmise de parfumurile din viitoarele colecții, ghicind notele aromatice și să îi spunem stările de spirit pe care acestea ni le evocă. Acesta a fost momentul în care mi-am dat seama cât de complexă poate fi lumea parfumaterapiei și cât de multe emoții poate transmite un simplu parfum. 

Dintre toate produsele pe care le-am văzut, cel mai mult mi-au plăcut coșulețele cu flori ornamentale handmade. Acestea nu sunt doar decorative, ci se pot parfuma cu uleiuri esențiale, aducând un plus de eleganță și prospețime oricărui colț din casă. Mi s-a părut o soluție simplă, dar foarte versatilă, pentru a îmbina estetica cu funcționalitatea.

Am aflat că Aroma Land pregătește deja lansări interesante pentru Black Friday și perioada sărbătorilor de iarnă. Este momentul ideal să ne răsfățăm cu odorizante de cameră, uleiuri aromaterapie sau chiar să oferim în dar pachete cu produse de parfumare ambientală. Acestea nu doar că înfrumusețează casele celor dragi, dar contribuie și la starea lor de bine.

Am aflat de la Nidhi lucruri interesante despre India, nu doar despre parfumuri. Vizita la Aroma Land a fost o călătorie senzorială – un loc în care aromele și amintirile se împletesc, iar fiecare notă îți spune o poveste ce merită trăită din nou.

Reflexiile unui Pinot Noir Rose

 Fotografia ne oferă o fereastră prin care putem surprinde detalii ascunse, jocuri de lumină și umbre care nu sunt întotdeauna evidente la prima vedere. Am încercat să surprind în fotografii nuanțele și reflexiile delicate, transformând vinul într-un personaj central al unei scene aproape poetice.

Asemenea unui dans subtil între lumină și culoare, acest Pinot Noir Rose demisec de la Podgoria Silvaniei reflectă perfect fiecare fascicul de lumină, dezvăluindu-și textura sa delicată și culoarea de roz pal. Această nuanță atrage privirile, sugerează prospețimea și finețea vinului, invitându-te să-l descoperi. Reflexia din pahar este doar o anticipare a experienței complexe care urmează.

Când am turnat vinul în pahar, am fost învăluită de un parfum fin, elegant, cu note distincte de trandafir și fructe roșii, amintind de cireșe și căpșuni culese pe rouă. Gustul urmează perfect această invitație olfactivă, dezvăluind o dulceață subtilă de fructe, echilibrată de o aciditate sprințară care îți trezește simțurile.

„Oglinda gustului”, dacă tot suntem la rubrica Reflexii în oglindă, este o combinație perfectă între dulceag și amărui, care persistă plăcut pe palatul gurii.

Acest vin nu doar că strălucește în pahar, dar este și extrem de versatil în asocierile culinare. Perfect pentru o masă completă, poate fi savurat alături de salate proaspete, preparate ușoare de pui sau fructe de mare, dar și alături de deserturi fructate, precum o tartă cu fructe de pădure. Un singur avertisment – evită carnea roșie grea, căci finețea acestui rose merită să fie lăsată să strălucească fără a fi copleșită.

Privind reflexiile din pahar, mi-am dat seama că fiecare pahar de vin este, de fapt, o oglindă a momentului în care îl bei. Vinul captează starea noastră de spirit, atmosfera, și chiar discuțiile pe care le purtăm la masă. Un pahar de Pinot Noir Rose demisec oferă ocazia de a reflecta asupra bucuriilor vieții, fie că este vorba despre momente de relaxare într-o seară liniștită sau de o conversație cu prietenii.

Înscriu acest articol la rubrica ”Reflexii în oglindă”, găzduită de Carmen!

Dacă ai o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai l-ai vazut în "oglindă" (orice fel de oglindă... chiar și oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) te invit sa participi la rubrica "Reflexii în Oglindă", dacă dorești, inițiată de SoriN și preluată de Carmen.