Brăduți AEC - Miercurea fără cuvinte!

 ***pozele sunt din arhiva personală.

Postarea participă la:

Între vis și realitate

Vinul care unește generațiile de sărbători!

 Este iarnă! Zăpada se înălță mai sus de un metru, învăluind casa într-o liniște pe care doar sărbătorile de iarnă o aduc. Înăuntru însă, forfota era în toi, iar căldura sobei se răspândea în fiecare colț al bucătăriei. Pe plita sobei, sarmalele fierbeau încet, răspândind mirosul în toată casa, mmm, iar nouă ne lăsa gura apă.

Mâinile bunicii frământau aluatul de cozonac într-un dans pe care îl știau pe de rost. Frământa cu mișcări ritmice, aproape hipnotizante, în timp ce povestea amintiri din copilărie, iar noi, la masa rotundă de lemn, tocam ingredientele pentru nelipsita salata boeuf. Mâinile noastre, mai puțin pricepute, încercau să țină pasul cu instrucțiunile bunicii.

În cuptor, pâinea creștea și se rumenea frumos! Din când în când, bunica arunca o privire rapidă, deschizând puțin ușa din fontă a cuptorului. Totul era acompaniat de râsete și voie bună, iar noi gustam pe furiș din preparatele pregătite.

Pregătirile pentru Crăciun erau aproape gata: bunătățile care urmau a fi așezate pe masă erau gata.Apoi ne ocupam de impodobitul bradului, sarcină care ne revenea nouă copiilor. Era un moment magic!

Sursa: AI

În ziua de Crăciun mirosea a sărbătoare -  țuică fiartă și sarmale. Pentru cei care preferau ceva mai dulce, vinul fiert era rege – aromat cu scorțișoară și felii de măr. Portocalele, o raritate în acele vremuri, își făceau apariția datorită bunicului, care avea grijă să aducă câteva, împachetate cu grijă ca pe niște comori.

Friptura de porc și nelipsitele preparate tradiționale din carne ( cârnați și caltaboși) ocupua un loc de cinste pe masă, așezată pe tăvi mari, alături de salata boeuf și murături. Totul era asezonat de un pahar de vin roșu, din via proprie. Aroma catifelată a vinului roșu completa perfect fiecare preparat, iar conversațiile deveneau mai animate și râsetele mai sonore. Erau momente în care simțeai că timpul se oprește, iar masa de Crăciun devenea mai mult decât o masă – era inima sărbătorii, locul unde fiecare poveste avea gust de sărbătoare. 

Așa arată pentru mine masa perfectă de Crăciun, plină cu bunătăți tradiționale, iar în jurul ei membrii familiei. Am păstrat tradiția până azi, tradiție care ne unește și ne amintește că familia este adevărata esență a sărbătorilor!

Sursa: Beciul Domnesc

Ce ar fi masa fără un vin care să o completeze perfect? Tradiția impune ca vinul să fie la fel de special ca bucatele pregătite cu atâta grijă. Pentru noi, vinurile de la Beciul Domnesc sunt mai mult decât o simplă alegere – sunt o continuare a poveștilor începute de bunica. Fie că alegem o Fetească Neagră cu arome bogate de prune uscate și mure, perfectă pentru bucatele tradiționale, sau un Pinot Noir delicat, cu note subtile de vișine și cireșe, fiecare pahar ne amintește de sărbătorile de altădată, când bunicii erau alături de noi. În fiecare sticlă se regăsește tradiția, iar fiecare pahar spune o poveste.

Vinurile de la Beciul Domnesc sunt  la fel de nelipsite de sărbători cum este steaua din vârful bradului. Sunt liantul între generații, între poveștile bunicilor depănate la gura sobei și chicotele copiilor ce desfac cadouri sub brad. Cu fiecare pahar de Pinot Noir, sărbătoarea capătă profunzime, iar magia Crăciunului devine vie. Pe masa de Crăciun, vinurile își găsesc locul natural alături de sarmale, friptură și cozonaci. Aceste vinuri care se remarcă prin tradiție și măiestrie, dau un farmec aparte sărbătorilor românești, transformând fiecare masă într-un moment de poveste.

Indiferent unde ne-am afla, Crăciunul românesc rămâne despre familie, tradiție și bucuria împărtășită la un pahar de vin ales. Beciul Domnesc menține tradiția vie! 

 Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2024!

Scenă de Crăciun - Magia AEC!

 Adventul Exploratorului Creativ (AEC) începe în fiecare an pe 1 Decembrie, un nou sezon în care trebuie să aplez la creativitate.  Anul acesta, din lipsă de timp, nu am mai reușit să creez zilnic ornamente folosind materialele primite în plicuri. Totuși, am deschis cu nerăbdare fiecare plic, curiosă să văd ce surprize ascund.

Astăzi îți prezint ce am realizat folosind materialele primite, din păcate nu mai știu cărei zile corespund.

Din formele de brioșă am făcut o floare, am mai folosit o pălăriuță de ghindă, o floare exotică uscată (primite de la Aroma Land) și o bucățică de sârmă cu care era prins cablul instalației pe care am cumpărat-o recent, iar pentru lipit am folosit silicon la cald.

În plicuri am mai găsit următoarele materiale, corespunzătoare zilelor 2 - 8 decembrie: un clopoțel, stickere (pe care încă nu  le-am folosit), spumă sclipicioasă, doi ochișori, sârmă plușată, un șirag cu mărgele roșii. Fiind în criză de timp, am decis să fac o scenă de sărbătoare - de Crăciun - și să o completez pe parcurs cu ce voi descoperi în următoarele plicuri.

Pe lângă materialele oferite de MNiko în plicuri, am mai folosit ghinde, pe care le-am adunat din Valea Merilor, un carton - ambalajul de la dresuri, dopuri de plută de la sticlele de vin, am avut două la îndemână pe care le-am luat de la Vînju Mare.

Din sârma plușată am făcut o căciulă de Moș Crăciun, un fular și un baston în formă de acadea pentru omulețul meu realizat din ghinde și un dop, iar spuma aurie cu sclipici am folosit-o pentru a face o haină omulețului. Cartonul tine loc de suport, iar de jur împrejur am lipit șiragul de mărgele roșii. 

Ochișorii i-am folosit pentru a crea ceva, nu știu sigur ce reprezintă creatura micuță, să fie un arici cu căciulă roșie? L-am realizat dintr-o căciuliță de ghindă, pe care am lipit o floare exotică uscată și ochișorii. 

Omul cu floarea tricolor l-am prezentat deja într-o postare anterioară ... Cam asta a fost tot, pentru azi! 

Sper să-ți placă ornamentele mele! Pe curând!🎅

Tradiție, excelență și povești în fiecare pahar

 În ultima vineri a lunii noiembrie am vizitat, împreună cu bloggerii din ASBO, crama Domeniilor Vînju Mare, una dintre cele mai cunoscute crame din sudul României. Situată în județul Mehedinți, această podgorie își are originile într-o zonă recunoscută pentru tradiția sa vinicolă. Aici, condițiile pedoclimatice sunt ideale pentru producerea unor vinuri de calitate, datorită solurilor bogate și influenței climatului mediteranean.

Domeniile Vînju Mare îmbină armonios tehnologiile moderne cu respectul pentru tradiție, punând accent pe sustenabilitate și pe maturarea vinurilor în barrique-uri din stejar românesc. Un proces care le îmbogățește gustul și aroma cu note subtile de vanilie, condimente și fum, oferindu-le un gust mai deosebit. Podgoria cuprinde 202 hectare de viță-de-vie, cultivate cu soiuri autohtone precum Fetească Neagră și Fetească Albă, dar și internaționale, cum ar fi Cabernet Sauvignon, Merlot și Chardonnay.

Un aspect distinctiv al cramei este angajamentul lor pentru sustenabilitate și calitate, fapt reflectat de numeroasele premii obținute la competiții naționale și internaționale. 

Am ajuns seara la cramă unde gazdele deja pregăteau cina delicioasă, cu preparate la grătar. Înainte de cină, am făcut un tur al cramei, descoperind fiecare etapă a producerii vinului – de la presarea strugurilor și fermentare, până la îmbuteliere și etichetare. Fiecare etapă avea o precizie aproape artistică, iar poveștile gazdei nostre ne-au ajutat să înțelegem măiestria din spatele fiecărei sticle. 

După tur, am fost invitați la o degustare selectă. Am încercat cinci vinuri remarcabile, atent asortate cu brânzeturi fine de la Delaco, fiecare asociere fiind un spectacol pentru papilele gustative:

1. Prince Vlad Chardonnay + Camembert Ile de France,

2. Emissarius Chardonnay baricat + Havarti Castello,

3. Prince Vlad rose + British Cheddar Delaco D'Exceptie

4. Prince Vlad Merlot + Emmentaler Delaco

5. Emissarius roșu (Merlot + Fetească Neagră + Cabernet Sauvignon) + Grana Padano Delaco D'Exceptie.

Vinurile au fost prezentate de John Gîrnița, proprietarul cramei, iar brânzeturile de Daniel Botea, absolvent de master Expertizare Viti-Vinicola și degustător autorizat de brânzeturi. 

Dintre vinurile degustate, unul a reușit să-mi captiveze atenția: Emissarius Roșu, un cupaj nobil de Merlot, Fetească Neagră și Cabernet Sauvignon. Acest cupaj reunește personalitățile distincte ale celor trei soiuri: robustețea Cabernetului Sauvignon, catifelarea Merlotului și eleganța aromatică a Feteștii Negre. Notele sale de cireșe negre, prune afumate și accente subtile de tabac m-au transportat într-o experiență multisenzorială.  Împreună, aceste trei soiuri formează un cupaj echilibrat și sofisticat.

Asocierea acestui vin cu brânza Grana Padano Delaco D'Excepție a fost foarte potrivită, aceasta adaugă un contrast delicat: textura sa granulară și ușor sărată se combină perfect cu intensitatea vinului, creând o simfonie de arome care se completează reciproc, lăsând o impresie de neuitat.

La vinul roze s-a păstrat tradiția și am ciocnit paharele:

Ca de fiecare dată am aflat și lucruri noi: vinurile roze, atât de iubite pentru prospețimea lor, nu sunt destinate învechirii. De-a lungul timpului, își pierd aroma și culoarea, motiv pentru care trebuie savurate cât sunt încă tinere. Nu știu cât de bine se vede în poză diferența de culoare. Este același vin, doar că unul este tânăr, iar altul mai vechi. Cel vechi are culoarea lichiorului.

Un alt aspect care mi-a plăcut foarte mult a fost că cei de la cramă, nu aruncă butoaiele vechi de stejar, ci le transformă. Au fost transformate în scaune, niște scaune superbe. La fel suprafața mesei a fost făcută tot din butoaie vechi.

Încheierea serii, cu prăjituri delicioase și un pahar de vin care îți cântă povești despre pasiunea celor ce îl creează, a fost un moment deosebit. Domeniile Vânju Mare nu este doar o cramă, ci o destinație unde tradiția întâlnește excelența, oferindu-ți mai mult decât vin – îți oferă amintiri.

Pe curând!

DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!

 Tema numărul 1 de la AEC se numește Tricolorul. În plicul dedicat acestei zile am găsit un card cu un brăduț și trei fâșii de hârtie în culorile tricolorului.

Am colorat brăduțul iar în colțul din stânga-sus am lipit, din fâșiile de hârtie, tricolorul. Apoi din ce mi-a mai rămas am realizat o floare tricolor.

Și cum floarea avea nevoie de cineva care să o dăruiască, am improvizat rapid un omuleț dintr-un dop de plută și câteva ghinde. Am ales să încerc ceva diferit de clasicul steag și să creez această mică ”scenă”: un omuleț care oferă o floare tricolor. Mi s-a părut un mod original de a exprima tema zilei.

Un omuleț cu o floare tricolor poate părea un gest simplu, dar simbolizează respectul pentru valorile care ne definesc ca popor. În vremuri în care alegerile noastre modelează viitorul țării, să ne amintim de imnul nostru, Deșteaptă-te, române!, și de mesajul său puternic – un îndemn la unitate, demnitate și curaj.Să-l recitim și să ne lăsăm inspirați de mesajul său.

„DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!"
     
      Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
      În care te-adânciră barbarii de tirani!
      Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
      La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

      Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
      Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
      Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
      Triumfător în lupte, un nume de Traian! 

      Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
      Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
      Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
      Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

      Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
      Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
      Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
      „Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.

      Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
      Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
      Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
      Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

      O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
      Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
      Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
      În astfel de pericul s-ar face vânzători!

      De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
      Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
      Când patria sau mama, cu inima duioasă,
      Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

      N-ajunse iataganul barbarei semilune,
      A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
      Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
      Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

      N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
      Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
      Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
      Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

      Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
      Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
      Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
      Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

      Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
      Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
      Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
      Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!

**Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863).

La Mulți Ani!⚐

Premiera „Văduva Veselă”, la Opera Craiova

 Luna decembrie aduce evenimente speciale pe scena lirică din Craiova, odată cu premiera operetei „Văduva Veselă” de Franz Lehár, un clasic îndrăgit al repertoriului internațional. Povestea de dragoste cu personaje carismatice, umor fin și o muzică fermecătoare, care a devenit una dintre cele mai iubite operete din istoria muzicii și care se bucură de un succes imens în toate teatrele lirice din lume, revine în fața spectatorilor craioveni.

Opera Română Craiova îi invită pe toți iubitorii muzicii să trăiască magia acestei povești de dragoste în două reprezentații spectaculoase: joi, 5 decembrie, și luni, 9 decembrie 2024, de la ora 19.00, pe scena Cercului Militar.

O producție de excepție

Sub bagheta maestrului Dumitru Cârciumaru, artiști consacrați precum Renata Vari (Hanna Glawari) și Petrișor Efrem (Contele Danilo Danilowitsch) aduc la viață personajele carismatice ale acestei povești pline de umor, romantism și melodii memorabile. Regia spectacolului este semnată de Arabela Tănase, scenografia de Răsvan Drăgănescu, iar coregrafia de Erna Marin. Alături de Orchestra, Corul și Baletul Operei Române Craiova, publicul va avea parte de o seară de neuitat, plină de eleganță și rafinament.

Final de an cu evenimente speciale

Opera Română Craiova pregătește un decembrie plin de evenimente speciale. Pe lângă „Văduva Veselă”, iubitorii muzicii pot savura opera „Boema” de Giacomo Puccini, sâmbătă, 14 decembrie, ora 19.00, pe scena Cercului Militar și spectacolul tradițional „Magia Crăciunului la Operă”, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu, sâmbătă, 21 decembrie, ora 19.00.

Rezervă-ți locul!

Biletele sunt disponibile online pe iticket.ro sau la agenția Operei Române Craiova din incinta Sălii Polivalente. Pentru informații suplimentare, vizitați site-ul oficial al operei, www.operacraiova.ro, sau pagina de Facebook, facebook.com/operacraiova.

Seara promite să fie una memorabilă, așa că nu rata șansa de a te bucura de o capodoperă a muzicii lirice, perfectă pentru a intra în atmosfera festivă a sărbătorilor!

APA TRECĂTOARE - Tudor Arghezi - Reflexii în Oglindă

Zămislită nu se ştie pentru ce mâhnirii noastre,
Ai s-ajungi, fârâmă rece, curgătoare unde-albastre.
Îmbrăcată cu arşiţa ce te-aşteaptă 'n zori de Mai
Vei fi troacă şi oglindă, boturilor de buhai.
Luciul tău, prin blestem tainic, îngheţat în umbra morii
Va tăia în dungă luna, şi cresta din zbor cocorii.
Înşirând minunea firii cu grosimea-ţi de mătase,
Fundul mărilor de ceruri îl vei înădi şi coase;
Şi numit Danubiu, Argeş, Nistru, Olt, Prut şi Teleajen,
Ne vei legăna grădina 'n pânze albe de păianjen,
Căci călătorind vei pune şesurilor peste ţară
Aşternuturi vii de salbe, împrejurul ei brăţară
Şi 'n pământ, arat sălbatic şi-apărat încins cu fierul
Brazde 'n lungu-i de luceferi, îngropând în maluri cerul.
Prin salcâmi plecaţi şi sălcii, mulţumindu-i că te-atinge,
Sânul mamelor voinice îl vei mângâia şi linge.
Gâştele cuprinde-le-vei pe subt aripi şi vei duce.
Se va scoborî prin tine turla răzimată 'n cruce.
Plumbul tău cu feţe multe va sticli ca un vitrou
Care 'n fiecare petec scapără un soare nou,
Şi când mintea mea croieşte un tipar mai lesnicios,
Începând întotdeauna lucrul cu temei, de jos,
Tu răstorni aşezământul şi o lingură de apă
Mă învaţă că se poate munca şi de sus să 'nceapă.

Înviat din miezul nopţii, petrecut cu mâini de umbră,
Tu eşti, fir de pisc şi haos, ca o rază care umblă.
Ce stihii străbaţi, streine, de gândirea mea mirară,
Ce comori nepipăite nici de visuri niciodată,
Mărturia mi-o aduce, într'un tremur ca de jar,
Licărul neprins de sculele niciunui argintar.
Însă de trăsar în tine ochii-atâtor mari mistere;
De te-ai strecurat prin cuibul tainicelor giuvaere;
De-ascultaşi de ruga nopţii, care-ţi descântase fiinţa
Ca să-şi mângâie cu tine sihăstria, suferinţa;
De-ţi ieşiră 'n drum troiene de vecii şi piatra moartă,
Care trebuie 'n strârntoare biruită 'ncet şi spartă,
Tu putuşi întoarce hora 'mpotrivirilor şi-a humii
Şi ieşi şi mărunt şi sprinten şi sfinţit din legea lumii,
Făr' a pierde niciun fulger, nici o za de curcubee,
Mişunând în vălvătaia insului tău de scânteie.

Giulgii de lumină albă calul nostru va să pască,
Şi pe giulgii cortul nostru creasta va să-şi hotărască.
Eu, ca să-mi aduc aminte de adânc şi nesfârşit,
Între două şesuri limpezi am oprit şi-am poposit.

Dacă ai o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai l-ai vazut în "oglindă" (orice fel de oglindă... chiar și oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) te invit sa participi la rubrica "Reflexii în Oglindă", dacă dorești, inițiată de SoriN și preluată de Carmen. 

Înscriu postarea și în tabelul Suzanei cu Citate favorite.

***poze din arhiva personală